De vorbã cu Ion Popescu despre situatia din Ucraina
„Sã pãstrãm calmul si sã nu ne implicãm în actiuni, care duc la violentã!”
În ultima sãptãmânã a lunii ianuarie, la Strasbourg a avut loc sesiunea Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, pe agenda de lucru a cãreia a fost inclusã si dezbaterea problemei referitoare la functionarea institutiilor democratice în Ucraina, discutatã în plenul sesiunii la 30 ianuarie. Recent am realizat un interviu cu deputatul poporului din Ucraina, Dr. Ion Popescu, conducãtorul delegatiei permanente a Radei Supreme la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, vicepresedinte al acestui forum, care a participat nemijlocit la dezbaterile din plenul APCE.
– Stimate domnule Dr. Ion Popescu, în ultimul timp se fac auzite tot mai des voci din partea comunitarã, care amenintã cu impunerea unor sanctiuni Ucrainei. Care este dispozitia colegilor Dumneavoastrã de la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei? Ce contine rezolutia adoptatã de cãtre deputatii europeni?
–
– Pânã la sesiunea în plen, problema datã a fost discutatã atât la Biroul Consiliului Europei, cât si în grupele politice, în Comisia de monitorizare, care a pregãtit raportul, proiectul de recomandare si rezolutia propriu-zisã referitoare la situatia din Ucraina. Datoritã amendamentelor, pe care le-am propus noi, pe care le-au propus raportorii (pentru cã situatia se schimba foarte rapid si erau necesare unele amendamente), ideea principalã a documentului este cã toate discutiile privind iesirea din crizã trebuie sã aibã loc la masa tratativelor, cã orice hotãrâre urmeazã sã fie transpusã în practicã prin mijloace politico-juridice, adicã ea trebuie consfintitã prin acte legislative, care sã nu fie puse la îndoialã de nimeni. Consiliul Europei nu a sustinut propunerea de a o priva pe delegatia ucraineanã de dreptul la vot, deoarece Parlamentul ucrainean a abrogat legile adoptate în data de 16 ianuarie – o cerintã a colegilor europeni.
–
– Ce fac în prezent autoritãtile si opozitia ucraineanã pentru a gãsi acele puncte de tangentã, acel numitor comun pentru solutionarea crizei politice în stat?
–
– Principalul acum e sã fie opritã escaladarea conflictului, ciocnirile care au avut loc în stradã. Un moment pozitiv poate fi consideratã întâlnirea Presedintelui Ucrainei cu liderii opozitiei, în cadrul cãreia s-a convenit asupra unor lucruri importante. Potrivit acelor întelegeri, a fost desfãsuratã sesiunea extraordinarã a parlamentului ucrainean, în cadrul cãreia alesii poporului au abrogat legile din 16 ianuarie. Guvernul si-a asumat responsabilitatea pentru situatia din tarã, iar Premierul a demisionat. Reprezentantilor opozitiei li s-au propus posturile de Premier si vicepremier pe probleme umanitare. Deocamdatã ei nu au acceptat propunerile respective, dar negocierile în acest sens continuã. A fost pusã în discutie si posibilitatea de a face schimbãri în Constitutie si de a aduce Legea Fundamentalã la actualele necesitãti si la actuala situatie din stat.
–
– Cum vedeti perspectivele introducerii modificãrilor la Constitutie?
–
– Poate fi discutatã posibilitatea revenirii la unele prevederi ale Constitutiei precedente, spre exemplu ideea formãrii guvernului de cãtre parlament când executivul poartã rãspundere în fata organului legislativ. Însã, revenirea definitivã la varianta Legii Fundamentale din 2004 este imposibilã, deoarece atunci, în 2004, a fost adoptatã o hotãrâre cu privire la mandatul imperativ. În Europa nu existã mandat imperativ, existã mandat liber. Adicã, indiferent în ce partid se aflã, deputatul are dreptul sã vorbeascã si sã voteze în numele alegãtorilor, care l-au votat. Pãrerea mea este cã, în procesul reformãrii Constitutiei, trebuie sã folosim sansa de a ne onora cerintele neîndeplinite încã fatã de Consiliul Europei pentru a continua munca în vederea semnãrii Acordului de Asociere cu Uniunea Europeanã. Nimeni nu a anulat acest lucru, el a fost doar amânat. Dar, repet, orice schimbare în Constitutie trebuie fãcutã în cadrul actualei Legi. Din pãcate, în prezent nu existã acel nivel de credibilitate dorit între diferite formatiuni politice. Pãrerea mea personalã este cã în acest caz ar trebui sã semnãm un memorandum sau o foaie de parcurs, în care sã fixãm clar crearea unei comisii constitutionale, care sã ia în calcul elaborãrile de pânã acum ale Adunãrii Constitutionale în frunte cu primul Presedinte al Ucrainei Independente, Leonid Kravciuk, discutiile la nivel de experti, cele din Parlament, termenele votãrii la sesiunea legislativului ucrainean. Pentru aceasta, însã, este nevoie de vointã politicã din partea tuturor fortelor politice din stat. Un alt moment este formarea guvernului, în care ar trebui sã vinã profesionisti, care sã facã mai putinã politicã si mai multe treburi bune pentru tarã pentru a stabiliza situatia economicã în Ucraina, or, în urma evenimentelor din ultimele câteva luni economia nationalã a fost afectatã destul de puternic.
– Desi procesul de semnare a Acordului de Asociere a fost suspendat pentru un timp oarecare, ceea ce a si cauzat, de fapt, protestele din ultimul timp, tratativele cu privire la liberalizarea regimului de vize continuã. Cum se prezintã situatia la acest capitol?
–
– Înainte de a discuta la modul cel mai serios problema liberalizãrii regimului de vize cu Uniunea Europeanã, trebuie sã discutãm problema micului trafic de frontierã cu statele vecine. Am avut o discutie în acest sens cu Consulul General al României la Cernãuti, doamna Eleonora Moldovan, cu reprezentantii Ministerului de Externe al Ucrainei. Dupã formarea noului Guvern la Kiev intentionãm sã reanimãm discutiile în privinta micului trafic de frontierã dintre Ucraina si România asa precum functioneazã el între Ucraina si Polonia. Dupã cum stiti, din initiativa noastrã, câteva puncte de trecere si control dintre Ucraina si România, situate în regiunea Cernãuti, au obtinut statutul de puncte de trecere internationale. Am discutat, în scopul informãrii conducerii României pe marginea acestei probleme, cu conducerea delegatiei României la APCE, mai înainte am avut o conversatie cu Ministrul de externe român, domnul Titus Corlãtean, cu altii. Adicã situatia actualã si ulterioarele schimbãri în legislatie trebuie folosite la maximum pentru a satisface unele cerinte ale Comunitãtii Europene, dar si necesitãtile minoritãtilor, precum este problema micului trafic de frontierã cu România, de care au acutã nevoie românii de la noi, din Ucraina.
– Care au fost principalele recomandãri ale deputatilor Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei la încheierea dezbaterilor pe marginea „problemei ucrainene”?
– Ideea principalã, exprimatã de colegii mei din APCE a fost cã trebuie stopate orice actiuni de aplicare a fortei indiferent de unde ar porni ele. S-a accentuat cã nici structurile de fortã nu au dreptul sã aplice forta, dar nici manifestantii nu au dreptul sã-i atace pe reprezentantii fortelor de ordine. Au fost date semnale clare atât puterii, cât si opozitiei cã toate lucrurile urmeazã sã fie rezolvate la masa tratativelor. Vreau sã fac un apel cãtre populatia tinutului nostru sã pãstreze calmul. Problemele majore se vor rezolva nu la nivel de raion sau de regiune, ci la Kiev, cu participarea reprezentantilor formatiunilor politice din Ucraina, dar si cu medierea forumurilor internationale din care Ucraina face parte, inclusiv Consiliul Europei. Cred cã, aflându-ne în fata unei prãpãstii, e timpul sã ne oprim. E timpul sã facem cu totii câte un pas înapoi pentru a ne îndepãrta de aceastã prãpastie, iar politicienii nu trebuie sã se arate cu degetul reciproc pentru a spune cine e vinovatul. În situatia creatã toti sunt vinovati.
–
– Domnule Ion Popescu, care ar fi mesajul Dumneavoastrã pentru cititorii sãptãmânalului „Libertatea Cuvântului”?
– Mesajul meu, pe care l-am dus peste tot, inclusiv la tribuna Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, este cã nici o ambitie politicã, nici un post înalt nu pot fi mai presus decât viata si sãnãtatea oamenilor. Atunci când arãti cu degetul la cineva spunând cã e vinovat, nu trebuie sã uiti cã, în acelasi timp, trei degete aratã la tine, iar unul – la Dumnezeu, la Ceruri. Nu trebuie sã facem concluzii pripite pentru cã, mai devreme sau mai târziu, Bunul Dumnezeu le pune pe toate la locul lor. Mai devreme sau mai târziu politicienii se vor întelege între ei si vor forma diferite coalitii, iar lumea va rãmânea tot cu problemele ei. De aceea îi îndemn pe toti oamenii sã nu ia parte la actiuni ce duc la violentã. Suntem o tarã cu mentalitate europeanã, un stat situat din punct de vedere geografic în Europa. De aceea, cred eu, cu totii meritãm o viatã mai bunã. Asadar, sã fim cu totii tari de caracter, sã avem vointã de a rezolva problemele pe calea tratativelor si sã ne rugãm Bunului Dumnezeu ca în tarã sã fie liniste si pace.
– Vã multumesc.
P.S. Prima variantã a interviului a fost acordat postului Radio Ucraina International pe 08.02.2013, iar lumina tiparului - în ziarul „Libertatea Cuvântului” (Cernãuti) din 13.02.2014.
|
Pentru confirmare: Dumitru Verbitchi 2/14/2014 |
Contact: |
|
|
