Dar tu nici măcar nu existi
Am închinat nopti si-am crucificat zile
pe rugul ochilor tăi enigmatici
si tristi
în care am turnat si din
tristetile mele,
dar tu nici măcar nu existi
Luna si stelele răsar pentru tine,
astrele toate se rotesc după cum tu
le misti,
esti cea mai frumoasă
si zeii se bucură,
dar tu nici măcar nu existi
Ia-mă de mână si hai să zburăm
peste crânguri de lume si peste
miristi,
în marea de vise
înotăm împreună,
dar tu nici măcar nu existi.
Cui să îngenunchez?...
M-am rugat iernii să nu mai înghete
defel
pretul prea ridicat la frunză si iarbă,
am prins-o viscolind la mine
în barbă,
iar eu tremuram ca un miel
Si dacă ea, ascultând, se va duce cât
poate,
si dacă viscolului n-o să-i mai strig,
eu cui să mă rog de-astea
toate,
cui să îngenunchez când mi-e frig?...
|
Virgil Dumitrescu 2/7/2014 |
Contact: |
|
|
