Vibratii de dor
Pe bolta de argint cu licăriri lacustre,
Pe norii tracasati de un magnet aparte
Curg gânduri grele ce parcă vor să mustre:
Nu-i timp de poezii!?.. Sunt, chiar, scrieri desarte?!
Tristă, deschid poemul scris pentru iubire:
Bat ceasurile-n suflet scuturând cuvinte,
Cresc imperii de fiori pe-nchipuire
Si hohotesc mărunt emotiile sfinte.
Versuri înspicate cu clipe vrăjite
Luate din iubire, prinse-n amintire,
Inspirate de natură, -sărbătorite,
Ce sugerează nemurire si uimire.
Mă cufund în scris plutind în neuitare
Si simt o ploaie caldă ce picură încet,
Vibrez, de bucurie, asa, ca-n vânt o floare,
Înfiorând ,chiar cerul, cu umbre violet...
.............................................................
Dacă nici versul nu mai e citit
Se va stinge omenia fulgerător,
Vom deveni fiinte cu sufletu-mpietrit!
Ce se va mai întelege din cuvântul dor?...
Montreal/ Feb 2014
|
Lia Ruse 2/6/2014 |
Contact: |
|
|
