Anul Nou Chinezesc
Prima data cand am luat contact cu civilizatia chineza a fost in Bucuresti. Era ziua mea si tata a invitat toata familia la restaurantul chinezesc “Nan-Jing” din Bucuresti. Ne-a parut tare bine la toti dat fiind ca era singurul restaurant chinezesc la ora respectiva din Bucuresti si dat fiind ca nu mancasem niciodata mancare chinezeasca inainte.
Toti bucatarii erau romani si facusera cursuri speciale pentru a gati ca in China.
Ceea ce mi-a placut era ca bucatele erau servite pe o masa speciala din mijlocul mesei, masa care se rotea in asa fel ca toata lumea sa poata gusta din toate felurile de bucate. Bucataria chinezeasca este foarte diversa. Dat fiind ca este o cultura veche au avut timp sa experimenteze.
La inceputul mesei am fost serviti cu servete calde cu care trebuia sa ne stergem pe maini si pe fata. Apoi au inceput deliciile culinare. Ceea ce imi aduc bine aminte, vorbim de ceva care s-a intamplat acum 20 de ani, sunt pachetelele de primavara (Spring Rolls). Poate ca denumirea mi s-a parut poetica sau poate pur si simplu creierul meu a retinut asta. Intr-o crusta de pasta erau infasurati germeni de fasole (bean sprouts). Si asta se manca asortata cu SOYA SAUCE. Atunci am gustat prima oara sosul de soia. Gustul era atat de deosebit incat l-am tinut minte.
Germenii de fasole se obtin de la un tip de fasole de culoare verde numita Mung Bean care este lasata sa incolteasca intr-un loc intunecat timp de o saptamana.
Tot atunci am mancat pentru prima data varfuri de bambus si carne de pui cu arahide in sos de caise. Ce combinatii la care nimeni nu s-ar fii gandit!
Eu credeam ca bambusul e folosit numai la mese sau scaune asa cum e moda acum.
Realitate este ca bambusul este din familia ierbii. Se inmulteste prin rizomi si se raspandeste asa. Ceea ce este formidabil este ca infloreste o data la 60 chiar 100 de ani si dupa ce face fructe planta moare. Atunci cand infloreste aduce dezastrul. Florile si fructele sunt mancate de rozatori care se inmultesc din aceasta cauza foarte repede. Ei la randul lor imprastie bolile si aduc pana la urma foametea si moartea in randul oamenilor.
Tot in Bucuresti am participat la conferintele artistice ale profesoarei de la Facultatea de Arte Frumoase din Bucuresti. Erau spectacole de muzica, literatura si arta.Unul dintre subiecte era “Cultura chineza”. Atunci am aflat despre poetul Li Tai Pe (Li Bo) si i-am inchinat o poezie:
TABLOUL LUI LI TAI PE
Maret te-nalti tu
Li Tai Pe
Nume de floare
Nume de cantec
Pe matase
Cu fire nevazute
Un lujer drept se inalta
Invesmantat in mantia-i fina
De intuneric si lumina
Dar bambusul se curma
La varf
Floarea raspandeste
Mireasma intelepciunii
Iar aura poeziei
Ii scalda petalele.
Cand am venit in Canada am cunoscut o chinezoaica, colega de clasa cu mine. Fusese profesoara de limba chineza in Beijing. Se casatorise cu un inginer taiwanez care locuia in Canada. Ea mi-a aratat prima data instrumentele de caligrafie chineza, care au fost facute cadou ei de catre studentii ei din China, trusa care continea pensule, stampile si o piatra pentru amestecul culorilor.
Ea mi-a spus de asemeni de Feng Shui care de unii e considerat o pseudo-stiinta dat fiind ca a evoluat de la experientele shamanilor care trebuiau sa aleaga locul unde un sat se va dezvolta tinand cont de elementele naturii care puteau distruge asezarile omenesti daca nu erau orientate tinand cont de influentele cosmice. Feng Shui este un concept foarte la moda acum. Se traduce ca “ vant si apa” si provine din cartea “Zhangshu” (Cartea Ingroparii) umde este scris: “ Qi care calatoreste cu vantul se opreste la granita apei”. Qi este un concept care inseamna forta spirituala, forta vietii inclusa in orice vietate sau uneori se traduce ca "respiratie”. Cateodata este reprezentata ca aburul care pleaca din cratita in care se fierbe orezul. De aceea caracterul caligrafic chinezesc care inseamna orez este reprezentat cu 3 linii care arata aburul care iese din cratita. Se pronunta “ch’i” si aici este o mare asemnare cu “ Chai” pe care l-am vazut mai inainte la evrei si care insemna viata.
Unul dintre eroii chinezi care vorbesc despre qi este Huang Di (Imparatul Galben) care este cel care inventariaza ceea ce azi se numeste “ Medicina Traditionala Chinezeasca”. Apoi qi apare in “Analele lui Confucius” scrise in anul 479 In Hr.
Feng Shui este construit pe principiul curgerii lui qi, a celor 5 elemente: apa, foc, lemn, metal si pamant si a lui yin si yang (masculin si feminin sau cer si pamant).
Este principiul aranjarii lucrurilor in casa si a pozitionarii casei in asa fel incat qi sa curga liber.
O alta profesoara de limba engleza mi-a recomandat sa citesc “ Wild Swans (Three Daughters of China)” – “Lebedele Salbatice sau Trei Fiice ale Chinei” de Jung Chang. Aceasta biografie a 3 generatii de femei te face sa intelegi mai bine cultura chinezeasca. Cartea este interzisa in China. Eu am fost interesata de Revolutia Culturala din China, perioada in care intelectualii erau ponegriti de “Trupele Rosii” formate din adolescenti foarte zelosi care umileau, daca stai sa te gandesti pe proprii lor parinti si pe profesori in public (”We don’t need no education- Teacher leave the kids alone”), le puneau pancarte cu cuvinte josnice de gat. Universitatile chineze s-au inchis pentru cativa ani, timp in care cei care ar fii trebuit sa studieze au devenit electricieni sau muncitori in fabrica. Desi scriitoarea facea parte din familiile de comunisti de rang inalt care erau privilegiate, in momentul in care au inceput sa isi arate nemultumirea fata de regim si fata de Mao, dupa ce acesta intiase “Marele Pas inainte”, li s-au taiat toate bunatatile. “Marele Pas Inainte” a fost o indicatie a presedintelui Mao de a mari productia de metal. Oamenii au ajuns sa isi topeasca propriile instrumente de agricultura pentru a indeplini planurile comuniste. Aceasta a dus la consecinte dezastruoase in agricultura si la foamete. Se estimeaza ca in acea perioada au murit intre 20 si 30 milioane de oameni. Scriitoarea a primit o bursa in 1978 si a parasit China pentru a studia in Anglia. Acolo a scris aceasta carte si o alta “Mao-The Untold Story”(“Mao- poveste nespusa”) carte care a luat 12 ani ca sa fie scrisa dat fiind ca in acest timp ea si sotul ei au intervievat multe persoane despre acea epoca.
Tot in Canada am vazut filmul “House of Flying Daggers-Casa pumnalelor care zboara” regizat de Zhang Yimou. Filmul are culori minunate pentru care regizorul este faimos dat fiind ca a fost fotograf pentru o perioada in timpul Revolutiei Culturale cand nu a putut sa studieze dat fiind ca tatal sau a avut rang militar sub generalul Chang Kai-shek din armata Kuomintang (Partidul Nationalist), invinsa de Armata Rosie (Partidul Comunist).
Dar sa revenim la mancare. In Toronto am descoperit restaurantul “Mandarin”, unde poti manca delicioase preparate chinezesti. De Anul Nou Chinezesc preparatele traditionale sunt “dumplings” fiindca forma lor rotunda aminteste de pepitele de aur.
Anul Nou chinezesc a inceput sa se calculeze de pe timpul imparatului Wu din dinastia Han, anul 104 I.Hr.
Legenda spune ca exista un om Nian care cobora din munti in fiecare an ca sa manance oameni de aceea Anul Nou Chinezesc se mai numeste Guo Nian (Passover of Nian-trecerea lui Nian). Oamenii au observat ca daca faceau explozii –focuri de artificii sau foloseau culoarea rosie, Nian se speria si fugea.
Anul Nou Chinezesc dureaza 14 zile. Prima zi este pentru a face ofrande zeilor si zeitatilor. Budistii se abtin sa manance carne pentru a avea longevitate in viata. Tot in aceasta zi familiile viziteaza pe cei batrani din famlie. Se ofera pachetele invelite in hartie rosie care contin bani care au proprietatea de a neutraliza raul. Banii trebuie sa fie in numar impar niciodata par. Ca si la noi florile trebuie sa fie in numar impar altfel numarul par este considerat funest.
Numarul 4 este considerat ghinion dat fiind ca cuvantul chinezesc este omonim cu moartea. Cu toatea acestea numarul 8 este considerat norocos dar fiind ca cuvantul aduce cu cuvantul “bogatie”.
A doua zi este pentru femeile maritate sa isi viziteze parintii.
A treia si a patra zi sunt pentru vizitarea mormintelor celor care au murit.
A cincea zi este ziua zeului bogatiei, zi in care se mananca “dumplings”(galuste umplute cu carne).
A saptea zi este pentru a manca salata de peste crud. Budistii insa nu mananca carne deloc in aceasta zi. Cuvantul pentru peshte suna la fel cu acela de “surplus in alimente” care inseamna bunastare.
A 15-zecea zi este ziua de terminare a festivitatilor denumita si “Festivalul Lanternelor” cand toata lumea merge pe strada cu o lanterna aprinsa.
Traditional se mananca galusti de orez indulcite fierte in supa.
|
Dana Mateescu 2/1/2014 |
Contact: |
|
|
