De vorba cu Felicia Nichita - Toma din Cernăuti
Felicia Nichita - Toma este jurnalista la ziarul Zorile Bucovinei - Cernăuti - Ucraina
Protestele în masă din Ucraina nu au trecut neobservate în Europa și lumea întreagă. Populatia din Ucraina își exprimă cetătenia lor în stradă, pentru schimbare, pentru un viitor mai bun, proeuropean - fără să tină cont de vreme, temperaturile fiind și de minus 20 de grade Celsius. Oamenii condamnă actuala guvernare care, prin actiunile lor și atitudinea lor iresponsabilă și cinică fată de cetătenii săi, a condus tara la prezenta confruntare, mentionează Pravda Ucraineană. Multi jurnaliști de la teleradiodifuziunile și ziarele de stat se concediază din motive ideologice.
Pentru o informare corectă a românilor de pretutindeni despre situatia actuală din Ucraina am contactat-o pe jurnalista Felicia Nichita - Toma din Bucovina de Nord (Secretar general de redactie la ziarul Zorile Bucovinei) pentru a-i solicita un interviu.
A acceptat să răspundă întrebărilor cu promptitudine și amabilitate, după cum urmează:
- Lucretia Berzintu: - Când au început manifestațiile în Ucraina si care a fost scânteia care a aprins spiritele populației revoluționare?
- Protestele în Ucraina au început la sfârsitul lunii noiembrie precedent, când Ianukovyci n-a semnat la summit-ul din Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Însă violențele din centrul Kyivului au început duminică, 19 ianuarie, după amiază, după adoptarea, la 16 ianuarie, de către Rada Supremă a Ucrainei si semnarea în ajun de către presedintele V. Ianukovyci a peste zece legi scandaloase ce instaurează dictatura si limitează drepturile omului si libertatea cuvântului.
- Cine sunt EuroMaidanii si cine i-a numit astfel?
- Persoane din întreaga Ucraină, care protestează împotriva regimului lui Ianukovyci si acestor legi anticonstituționale ce au fost adoptate cu încălcarea legislației în vigoare. EuroMaidanii i-a numit poporul, deoarece centrul protestelor e pe Maidanul din Kyiv (Piața Principală) si toți sunt proeuropeni.
- Care sunt cerințele manifestanților?
- Anularea respectivelor legi, pedepsirea vinovaților pentru violențele din centrul Kyivului, demisionarea lui Ianukovyci si guvernului lui Azarov, eliberarea tuturor deținuților politici, alegeri prezidentiale si parlamentare anticipate.
- Au loc tratative între opoziție si guvern, presedintele Ianucovyci?
- Până în prezent au avut loc trei asemenea runde de tratative, însă până ce puterea n-a îndeplinit nici una din ele.
- Cum au acționat forțele speciale pentru a calma situația?
- Forțele de ordine au reacționat prin violențe ce au exalat confruntările.
- Care este situația în prezent?
- Situația e tensionată, însă relativ pasnică. Deoarece ambele tabere se abțin de la confruntare, asteptând, se pare, ziua de marți, 28 ianuarie, când urmează să aibă loc sesiunea extraordinară a Radei Supreme a Ucrainei si Ianukovyci promite să facă unele schimbări si cedări, cu toate că protestatarii nu cred în promisiunile presedintelui, deoarece tot timpul i-a mințit.
- Care sunt susținătorii actualei conduceri a Ucrainei? Există si susțineri externe?
- Cei din regiunile estice ale Ucrainei Donețk, Lugansk, Harkiv, Dnipropetrovsk Odessa, Herson si Republica Autonomă Crimeea, însă si aici opozanții proeuropeni au susținători. Dacă vorbim de susținători externi, unicul e Rusia.
- Vineri seara a sosit comisarul european pentru extinderea si politica de vecinătate, Stefan Fule, în calitate de reprezentant special al UE care s-a întâlnit cu presedintele Ucrainei, Ianukovyci, si cu lideri ai opoziției. Care sunt concluziile discuțiilor?
- Să înceteze violențele, iar conflictul să fie rezolvat doar pe cale pasnică, puterea urmând să întreprindă pasi concreți pentru ameliorarea pasnică a situației critice din țară.
- Media din Ucraina este liberă? În ce măsură populația este bine informată?
- În mare majoritate e liberă, însă există ziare si audiovizual finanțat de stat ce nu descriu obiectiv evenimentele. Dar oricum, populația e informată la nivel.
- În ziarul Zorile Bucovinei am citit despre ororile de neimaginat care se fac împotriva manifestanților de către instituții ale statului. Câte victime sunt până în prezent? Sunt victime si printre români?
- Până în prezent sunt cinci victime din partea manifestanților si un polițist din paza de stat, care nu avea nimic cu evenimentele tragice din centrul Kyivului, dar a decedat în consecința unei lovituri mortale de cuțit, când iesea de la serviciu. Însă numărul victimelor poate spori, fiindcă mulți manifestanți sunt dați dispăruti fără urme si nimeni nu stie de soarta lor.
Români sunt foarte puțini pe EuroMaidan, deci, si victime nu sunt printre ei.
- În ce situație se află românii din Ucraina si în ce măsură ar putea să-i ajute România în acest context al EuroMaidanului?
- România ar putea să-i susțină moral si prin adresarea către Consiliul Europei de a bloca conturile bancare din străinătate si de a introduce sancțiuni față de cei de la conducere si vinovaților de violențele din Kyiv.
- Care sunt soluțiile pentru rezolvarea situației? Ce spun observatorii internaționali?
-Soluțiile rămân aceleasi demisionarea actualei conduceri a Ucrainei, alegerile anticipate a presedintelui si parlamentului, anularea legilor drastice ce introduc si intensifică sancțiuni împotriva manifestanților, interzic deplasarea în grup nu mai mult de cinci automobile, nu permit informarea populației despre viața privată a celor din esaloanele de vârf ale puterii, ale procurorilor si judecătorilor, ci prevăd pentru toate acestea pedepse cu închisoarea.
- A apărut, mai nou, Consiliul Poporului. Care este scopul acestuia?
- Luarea puterii în mâinile poporului, limitarea funcțiilor administrației presedintelui, a celor regionale si raionale de stat ce în prezent sunt principalele organe ale puterii, pe când Rada Supremă si consiliile locale sunt doar organe reprezentative ce îndeplinesc împuterniciri delegate de administrații.
- Cum văd, oamenii simpli, iesirea din această criză politică?
- În demisionarea puterii, alegeri anticipate, în acest an, semnarea Acordului de Asociere cu UE.
- Manifestanții se asteaptă la vreun ajutor din partea organizațiilor internaționale, UE, SUA, ș.a.?
- Protestatarii au nevoie de sprijin moral.
- Care este poziția Rusiei în prezent?
- Doar Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, si-a expus părerea oficială evenimentele din Kyiv sunt considerate atentat la suveranitatea Ucrainei, manifestanții sunt numiți teroristi si extremisti, vinovați de actuala criză politică, Moscova adresându-se către țările UE si SUA să nu se amestece în chestiunile Ucrainei.
Dacă cititorii doresc mai multă informație sunt invitati să consulte site zorilebucovinei.com
|
Interviu realizat de Lucretia Berzintu 1/26/2014 |
Contact: |
|
|
