Angela Gheorghiu, un dar de Crăciun
În seara de Mos Ajun, când bucuresteniii se pregăteau să sărbătorească, în iarna anului 2013, Crăciunul, un eveniment cultural aparte avea să le atragă atentia. Pentru prima dată, după o carieră de peste două decenii, soprana Angela Gheorghiu a acceptat realizarea proiectului întâmpinării Sărbătorilor cu un concert de colinde, simbolic intitulat O ce veste minunată!.
Nu sunt singurul dornic de a o vedea cântând pe scena Studioului Radiodifuziunii române, experientă care, până acum, a lipsit din participările vedetei la viata noastră muzicală, unde doar întâmplător, cu organizări private sau greu accesibile, a cântat uneori.
Acum, dincolo de discuri, interviuri sau momente muzicale în emisiuni de televiziune, preferential la “Mezzo”, ocazia de a-i urmări evolutia publică este unică.
Fără a cunoaste toate detaliile, participând la o veritabilă campanie pentru a obtine accesul, invitatia la concert, am fost unul dintre cei curiosi câstigători capabili să o reîntâlnească.
Reperul temporal este corect, chiar la această dimensiune live, pentru că cu multi ani în urmă, purtând încă numele familiei sale, de Burlacu, Angela Gheorghiu urmase o parte din cursurile de istoria muzicii cu mine, la fostul Conservator “Ciprian Porumbescu”, devenit în timp Universitatea Natională de Muzică.
Informatiile despre cariera artistei, ascensiunea sa pe marile scene lirice, realizările filmografice si discografice le-am urmărit cu mare interes, bucuria mi-au dăruit-o si foarte rarele întâlniri întâmplătoare. Nu aveam însă experienta unei aprecieri directe a prezentei pe podium în public, cu orchestră si dirijor, asa cum s-a întâmplat acum. Să tinem seama doar de ocazie, nu de optiunea repertorială. Oricum,
Artista ni s-a înfătisat, la momentul maturitătii sale, purtând încă acele carate ale unei înfătisări valorice proprii autenticei vedete la care ai ce vedea.
Repertorial, argumentul serii de colinde, ca si vecinătatea cu ansamblul semicentenar al Corului national de cameră Madrigal, colaborarea cu Orchestra Natională Radio, au coincis cu o organizare de prestigiu dinspre Primăria Sector 3 si Casa Artelor, bineînteles si cu conducerea formatiilor muzicale ale Radiodifuziunii, promovată de muzicologul Oltea Serban Pârâu.
Pentru ca fastul să fie pe măsura asteptărilor, înregistrările radiofonice necesare retransmisiei la Radio România cultural si Radio România muzical au întregit aparatajul reglării sunetului de sală si cu cel de filmare al televiziunii Antena 3, care promitea în reluare televizată o selectie a evenimentului. Ar trebui oare amintite acum si numele celor care au răspuns de eveniment? Probabil, însă mai bine ne oprim prioritar asupra evolutiei scenico-muzicale a Angelei Gheorghiu.
Discul lansat cu acest prlej, disc realizat de Media Pro Music, este o coproductie Fundatia Angela Gheorghiu-Radio România-Centrul Cultural Casa Artelor sector 3 Bucuresti. După cum mărturisea artista, proiectul a început pornind de la convingerea sa că muzica ortodoxă bizantină este lipsită de calitătile muzicii instrumentale, sprijinindu-si mesajul doar pe cântarea vocală solistică si corală. Iată ce explică solicitarea unor compozitori – Dan Dediu, Cristian Lolea, Constantin Arvinte – de a realiza acompaniamente orchestrale portrivite desigur cu dorintele, valentele, cultura si potentialul glasului Angelei Gheorghiu, echilibrat sonor în sala de concert prin tehnica electronică de ultimă oră. De altfel, discul a beneficiet tehnic de înregistrarea în studio a Orchestrei Nationale Radio dirijată de Tiberiu Soare, peste care s-a suprapus evolutia ulterioară a cântului sopranei. O formulă de succes, semnalată ca atare de revista engleză The gramophone (“o experientă frapantă” spun comentatorii), discul este, conform cuvintelor regizoarei Alice Barb, directoarea Casei artelor, care a ghidat prezentarea concertului, un “Veritabil cadou de Crăciun”.
Angela Gheorghiu a acceptat prezenta sa în Studioul de concerte conform conditiilor cerute de statutul aparitiilor sale publice, conditii care reflectă o experientă managerială si impresarială impresionantă. I-am urmărit intrarea pe scenă, atitudinea jovial “populară” în dialogul cu spectatorii, implicarea în ansamblul orchestral si coral (Madrigal, formatia Acoustic dirijor Voicu Popescu si Daniel Jinga) cu care a colaborat. Urmărind partiturile plasate pe un pupitru, pentru a avea siguranta sustinerii muzicii si textelor care, în afară de celebrul Noel de Adam, nu apartin repertoriului solistei (prudentă remarcată si în concertul de la Bolsoi Teatr din Moscova) artista a lăsat liberă voia bună menită a estompa, în mare măsură, emotiile firesti la întâlnirea cu compatriotii săi.
Revenind la ideea acestei raristime aparitii în fata publicul românesc, comentariile nu se pot limita la maniera si stilul de cânt traditional al colindelor, cu origine populară, atâta vreme cât renumele international al Angelei Gheorghiu s-a clădit pe repertoriul de operă si, partial, pe repertoriul cameral. Cuplarea acestei măiestrii cu lumea colindelor este oarecum neobisnuită, începând de la modificarea de expresie a traditiei cvasi follorice în configurarea si exprimarea genului si îndreptarea spre spectacolul scenic de teatru muzical lejer. Vocea solistei are alte directii si mijloace, proiectul actual pare a se opri la intentii. După ceastă seară, preludată de Orchestra Natională Radio cu Suita din baletul Spărgătorul de nuci de Ceaikovski, formula de colindă acompaniată cu cântecul coral al Madrigalului (O ce veste minunată, Trei Crai de la Răsărit)a fost totusi mai aproape de adevăr, comparativ cu piesele însotite simfonic.
Oricum, magnetismul personal al acestei artiste care si-a cucerit celebritatea internatională este o realitate a acestei epoci, Diva poate încă să-si convingă spectatorii, fără teama că va fi uitată, odată cu trecerea anilor. Experienta bucuresteană va rămâne un reper al carierei sale, apartinând proiectelor de verificare a valorii sale ?
Multă vreme, vom vorbi, pro sau contra acestei seri de mos Ajun ascultând, după Traviata sau Tosca, discul de colinde.
|
Grigore Constantinescu 12/25/2013 |
Contact: |
|
|
