Interviu cu Excelenta Sa doamna ambasador Maria Ligor, noul ambasador al României in Canada
Reporter: Excelentă, bun venit in Canada si vă multumesc pentru acest interviu!
Care a fost prima dumneavoastră impresie la sosirea in capitala canadiană?
Înaintea sosirii la un nou post, orice ambasador se pregăteste temeinic si parcurge o etapă de documentare intensivă privind locul în care îsi va reprezenta tara. Cu toate acestea, nu lipsesc surprize: vreme, care la data sosirii mele era mai caldă decât mă asteptam - am ajuns, pentru primirea scrisorilor de acreditare, în iunie - si oamenii, canadieni si români stabiliti aici, care m-au întâmpinat de asemenea cu multă căldură.
Rep.: Cred ca românii de aici si-ar dori să stie mai multe despre dumneavoastră. Vă rog să faceti o mică prezentare a experientei dumneavoastră in diplomatie, si extinzând putin, a câtorva date din viata personală!
Pe scurt, sunt diplomat de carieră, am intrat prin concurs în ministerul de externe în 1996, iar până de curând am fost mai legată de proiectul european al României: am lucrat la misiunea noastră pe lângă Uniunea Europeană în momentul în care au început negocierile de aderare cu România, am fost apoi, până după semnarea Tratatului de aderare, director general pentru Uniunea Europeană. Din 2006, până în 2011 am fost ambasador al României în Spania. După acest moment am decis să explorez si alte orizonturi, fiind ambasador cu însărcinări speciale, Reprezentant Special pentru promovarea democraţiei. Din iunie anul acesta, când mi-am prezentat scrisorile de acreditare Guvernatorului General al Canadei, mi-am început si ”etapa americană” a parcursului profesional.
Rep.: Care sunt prioritătile pe care vi le-ati propus ca ambasador al României in Canada?
Prioritătile mandatului tin în principal de adecvarea relatiilor dintre Canada si România la potentialul acestora. Canada este membru al G7, România este al saptelea stat ca pondere demografică în cadrul Uniunii Europene. Suntem si aliati în cadrul NATO. Îmi doresc să contribui la dezvoltarea contactelor de nivel politic. De asemenea, doresc să impulsionăm cooperarea economică, să crestem schimburile comerciale si nivelul investitiilor. Este firesc să-mi propun ca românii sa beneficieze mai mult de pe urma cadrului de cooperare dintre UE si Canada, inclusiv a recentului acord global de comert si cooperare economică, CETA. Si nu în cele din urmă, as dori să văd progrese tangibile in privinta chestiunii vizelor pentru cetătenii români.
Rep.: Ati inceput deja călătoriile de cunoastere a comunitatii românesti de aici. Credeti că exista diferente intre diaspora românească din tările europene si cea din Canada?
Vreau să evit tentatia flatării si as porni nu de la impresiile mele, ci de la cele ale canadienilor. Canadienii cu care m-am întâlnit, de la înalte oficialităti, la oameni de afaceri sau din sfera academică, folosesc invariabil pentru descrierea românilor trei elemente: bine pregătiti, muncitori, cu talent pentru limbile străine. Poate o să vă surprindă, dar acelasi tip de descriere am întâlnit-o si în Spania si în alte state europene. Trecând acum la impresiile personale, am remarcat la românii din Canada o dorintă specială de conservare a traditiilor, emotionantă mai ales atunci când vine de la descendentii unor adevărati pionieri, cei care au contribuit de la sfârsitul secolului XIX la dezvoltarea unor regiuni din Alberta sau Saskatchewan. Am mai observat si remarcabile calităti profesionale, dovedite si de numărul mare de persoane cu origini în România care lucrează pentru guvernul federal, în scoli si universităti, în companii care utilizează si produc tehnologii înalte.
Rep: In luna noiembrie ati vizitat Toronto. Care au fost punctele de interes si concluziile acestei călătorii?
La Toronto am fost deja de două ori. Voi începe cu a doua vizită, pentru că se leagă de cele ce am amintit mai devreme. În noiembrie am făcut o vizită, împreună cu alti ambasadori, în zona Kitchener si Toronto, pentru a cunoaste ”pe teren” realitătile economice si sociale ale zonei. Am avut si cu acest prilej ocazia să mă întâlnesc cu numerosi români extrem de bine apreciati la locurile lor de muncă. La încheierea vizitei, la Toronto, am avut plăcerea să particip la Gala Asociatiei Inginerilor Romani din Canada, unde am putut să văd din nou ce bine reprezentată, calitativ si numeric , este această categorie remarcabila de români.
În octombrie, a avut loc o reuniune la sediul Consulatului General al României, la care m-am putut întâlni cu exponenti ai comunitătii de români, din mediul de afaceri, artistic, academic si al presei de limbă română. Discutiile s-au axat în principal pe prioritătile mandatului meu, respectiv principalele interese ale comunitătii românilor din zona Toronto, din punct de vedere al relatiei cu misiunile diplomatice ale României.
Tot în octombrie, am vizitat clasele de limbă română organizate la Milne Valley Middle School, în cadrul programului Limbi Internationale al Inspectoratului scolar Toronto. Am avut cu această ocazie o întâlnire cu părintii elevilor care frecventează cursurile de română, precum si cu responsabili din cadrul Inspectoratului. Există deja idei de dezvoltare a legăturilor cu România, în beneficiul scolarilor, astfel încât să fie favorizată păstrarea traditiilor si culturii române si la nivelul noilor generatii.
Rep: Din observatiile făcute până acum, care ar fi problemele imediate ale comunitătii noastre ce ar putea fi rezolvate cu ajutorul ambasadei?
Românii sunt în marea lor majoritate bine integrati social si profesional. Ceea ce putem noi să le oferim suplimentar ar fi sustinere pentru conservarea traditiilor si culturii, sprijin pentru a face mai bine cunoscute în Canada, dar si în România, exemplele numeroase de succese ale românilor din Canada, precum si contributia acestora la dezvoltarea tării de adoptie.
Rep.: Recent s-a hotărât ridicarea vizei canadiene pentru cetătenii cehi. In ce stadiu se află negocierile in privinta ridicării aceleiasi vize pentru cetătenii români?
Ridicarea vizei pentru cetătenii cehi demonstrează că sunt posibile evolutii pozitive în acest dosar. Având în vedere interesul pentru un acord care să elimine numeroase bariere pentru comert, servicii si investitii între Canada si UE, deja binecunoscutul CETA, credem că, pentru coerentă, acest spirit al liberalizării trebuie transferat si în ceea ce priveste circulatia persoanelor. Suntem deja în contact cu autoritătile canadiene pentru a impulsiona acest proces si a atinge obiectivul propus într-un termen cât mai scurt. Am discutat deja subiectul cu ministrul de externe, Baird, cu liderii celor două camere ale Parlamentului si cu ministrul cetăteniei si imigratiei. De asemenea, ministrul afacerilor externe român, Titus Corlătean s-a întâlnit recent, la reuniunea ministerială OSCE de la Kiev, cu omologul lui canadian cu care a discutat pe larg problema vizelor.
Rep: Rămânând in aceeasi notă, care este stadiul reglementărilor privind pensia românească a persoanelor cu dublă cetătenie, româno-canadiană, si posibilitatea primirii ei aici, departe de tară?
Acordul în domeniul securitătii sociale între România si Canada a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2011. Din acel moment, fostii asigurati ai sistemului public de pensii din România, rezidenti pe teritoriul canadian, se pot adresa autoritătilor de resort canadiene pentru depunerea dosarului pentru acordarea unor drepturi de pensie din România. Astfel, fostii asigurati români pot beneficia de drepturi de pensie conform normelor legislatiei române si legislatiei canadiene si pot primi sumele cuvenite din România în Canada.
Recent, am semnat cu guvernul din Quebec o serie de documente din domeniul securitătii sociale, având în vedere legislatia specifică în materie din această provincie, după ce vor intra în vigoare si aceste întelegeri, va fi consacrat principiul egalitătii de tratament si va fi permisă totalizarea perioadelor de asigurare (luarea în considerare a perioadelor de asigure în România si Quebec pentru obtinerea pensiei). De asemenea, prevederile întelegerii permit exportul prestatiilor de securitate socială, inclusiv pensii.
Rep.: Dacă s-ar scrie o istorie a diasporei românesti, s-ar găsi, probabil, niste etape clare ale emigrării. De la curajosii deschizători de drumuri ai secolului XIX, la emigrările profund politice de după Cel de-al Doilea Război Mondial, din timpul comunismului si de la inceputul anilor '90, la plecările de astăzi, desprinderile de România au avut, din ce in ce mai mult, si o motivatie socio-economică. Urmând acelasi rationament, care credeti ca ar fi diferentele intre diplomatia românească a anilor'90 (de inceput de democratie) si cea de astăzi?
Ca în orice altă activitate, si în diplomatie coexistă elemente de continuitate cu schimbări profunde. Din anii 90 si până în prezent, liniile mari ale diplomatiei române au rămas constante, respectiv asigurarea dezvoltării democratice, prosperitătii si sigurantei tării. În prima etapă, actiunea diplomatică a avut valente aproape terapeutice, contribuind la recăpătarea, după ani de fractură istorică si tragedie natională, chemarea si locul în propria-i traditie europeană, în destinul familiei de natiuni din care în mod natural face parte. Diplomatia si-a făcut datoria de a crea reteaua de solidarităti necesare asigurării securitătii si prosperitătii nationale, integrând România în constructii solide – Alianta Nord-Atlantică, Uniunea Europeană, reteaua densă de parteneriate strategice. Fructificarea tuturor oportunitătilor oferite de acestea rămâne încă un proiect deschis , la care lucrăm si în prezent.
Rep.: Cum arată o zi obisnuită in viata unui ambasador român la Ottawa?
Ziua este în general foarte lungă. Începe prin verificarea corespondentei primite de la Bucuresti, de la autoritătile canadiene si de la cetăteni, stabilirea prioritătilor si urmărirea realizării agendei de activităti. Mai trebuie prevăzute si planificate reactii la evolutiile cu impact asupra relatiei bilaterale, pentru că în domeniul meu de actiune surprizele trebuie evitate.
Există zilnic o agendă consistentă de vizite si întâlniri cu autorităti canadiene, federale, de la nivelul provinciilor sau locale, participări la conferinte sau seminarii, iar după ora sase sunt în mod regulat programate întâlniri cu colegii din corpul diplomatic, din alte ambasade de la Ottawa.
Rep: Intr-o lume profund globalizată, o lume ce pare din ce in ce mai mică, care sunt anomaliile diplomatice sau politice ce pot influenta activitatea unei ambasade de mărimea celei românesti de la Ottawa?
Globalizarea este prin definitie o interconectare din ce în ce mai strânsă la scară planetară, având drept consecintă si o avalansă de informatii. O strategie de gestionare a acestui veritabil asalt informational este schematizarea si simplificarea mesajelor, astfel încât acestea să poată fi transmise receptionate si ”digerate” rapid. Este într-un fel solutia twitter: limitarea la 140 de caractere.
De multe ori, această simplificare nu numai că elimină nuantele, dar mutilează însusi mesajul. Avem uneori sarcina de a sustine o analiză mai complexă a realitătilor, pentru că nu se pot dezvolta strategii eficiente pentru dosare mai dificile, cum ar fi Siria sau Iran, sau chiar infinit mai simple, cum ar fi cel al vizelor, bazate pe analize de 140 de caractere.
Rep.: George Bacovia spunea despre România:" O, tară tristă, plină de umor!" . Cum ati descrie azi România?
Ce ar rămâne valabil ar fi mai degrabă spiritul zicerii lui Bacovia, o imagine de sine de un scepticism preocupant, care ar fi sănătos, daca ar duce la dorinta si actiunea pentru schimbări pozitive. Umorul rămâne si azi parte a definitiei României. A fost mult timp unul dintre putinele instrumente din trusa noastră de supravietuire ca popor. Dar epoca prezentă nu mai poate fi privită prin prisma, sau obsesia, supravieţuirii.
Rep.: Ce i-ati dori "dulcei Românii" de Ziua Natională?
Să aibă puterea si întelepciunea de a continua constructia proiectului de viitor, plecând de la ceea ce am realizat deja si de la consecventa obiectivelor care tin de prosperitate, sigurantă si democratie. România nu este un concept abstract si nu se reduce numai la un teritoriu, un corp de legi si o administratie. România este si suma unor generatii. Iar românilor de acum, atât cei care au avut curajul să încerce noi orizonturi, cât si cei care au avut tăria să rămână si să construiască un viitor în tară, le doresc sănătate, pace, fericire si să se poată bucura de cei dragi.
Rep.: Cum se vor sărbători Crăciunul si Anul Nou la ambasada României de la Ottawa?
Mărturisesc că nu am avut până acum răgazul de a ne gândi cu adevărat la sărbători. Dar le asteptăm cu nerăbdare, asa cum asteptam si colindatorii.
Rep.: As incheia acest interviu cu un citat al dragului nostru Alexandru Paleologu, primul ambasador al României la Paris dupa 1989:
" Nu stim incă foarte bine ce s-a petrecut si continuă să se petreacă in constiintele individuale ale românilor care au avut de suferit. Analiza relelor de care a suferit această tară nu este decat in stadiul de schita. Personal, am avut o existentă destul de fericită, in pofida anilor de clandestinitate si de inchisoare. Cred ca sunt dotat anume pentru bucurie."
As adăuga urarea mea de bucurie si dotarea pentru bucurie domniei voastre si tuturor românilor de aici, de acasă si de pretutindeni.
Excelentă, vă multumesc, incă o dată, pentru acest interviu!
|
Interviu realizat de Camelia Lazăr 12/15/2013 |
Contact: |
|
|
