Epigrama, un strănut literar?
Sub acest titlu, Elis Râpeanu si-a tipărit teza de doctorat sub coordonarea stiințifică a carismaticului universitar Stefan Cazimir, el însusi un reputat epigramist, fiind primul doctorat în filologie cu tema epigrama. Epigrama, un strănut literar? (Ploiesti, Edit. Tipo-Man, 2013) se distinge, cum subliniază St. Cazimir, prin amploarea documentării, prin claritatea expunerii, prin caracterul echilibrat al judecăților critice. Abundența datelor istorico-literare privind revistele, volumele, autorii, interferențele epigramei cu viața literară si social-politică întrece marginile expunerii propriu-zise. Întrebarea autoarei din titlul cărții este, desigur, retorică, Elis Răpeanu, după un periplu istorico-literar, demonstrează, în ciuda unor contestatori (inclusiv G. Călinescu!?), că epigrama este o creație literară demnă de luat în seamă. Căci, satira si ironia, pe care se bazează epigrama, sunt necesare în toate timpurile, dar, mai cu seamă în timpul pe care-l trăim, timp al tranziției si corupției fără de sfârsit, al crizei, devenită si ea aproape permanentă. Epigrama are o doză benefică de umor, care descrețeste frunțile împovărate de griji cotidiene (financiare, dar mai ales morale). Rolul epigramei creste în context istoric si socio-politic. Este pilula sănătății mentale, gustată din plin, care nu dăunează în niciun fel (Tudor Nedelcea, Epigrama, nr. 59, martie, 2012, p. 6).
Acest lucru a fost dovedit din plin cu prilejul ediției a II-a a Festivalului Internațional de Epigramă Traian Demetrescu, desfăsurat la Craiova (29-30 nov. 2013), sub egida Primăriei Craiova, în cadrul manifestărilor Craiova, capitală europeană 2021, în colaborare cu Uniunea epigramistilor din România. Dar, organizatorul plenar al acestei manifestări de elită a fost scriitorul si diplomatul Petre Gigea-Gorun, presdintele Cenaclului epigramistilor olteni de la Casa de cultură Traian Demetrescu a municipiului Craiova, el însusi un epigramist redutabil (Cu floreta în arenă, 2004; Printre epigramistii olteni, 2008, toate tipărite sub egida Fundației Scrisul Românesc), care a remarcat meritul autorităților si instituțiilor locale ca buni organizatori, unde cultura spiritului a triumfat, cât si generosul si caldul public craiovean pentru obiectivitatea si căldura sufletească manifestate.
În cadrul Festivalului, a fost organizat si concursul internațional de epigrame cu temele: De-ale oltenilor si Iarnă grea, juriul format din G. Corbu, presedintele Uniunii epigramelor din România, prof. univ. dr. St. Cazimir, conf. univ. dr. Cosmin Dragoste (directorul Casei de cultură Traian Demetrescu), Petre Gigea-Gorun si semnatarul acestor rânduri, a selectat între cei 82 epigramisti următoarele premii: premiul I, George Petrone (Iasi), II, M. Sălcuțan (Buzău), III, Florina Dinescu (Ploiesti), mențiuni; V. Larco (Iasi), Elis Râpeanu (Bucuresti) si Vali Petronela Slavu (Vulcan), premii speciale: Eugen Albu, Gh. Bâlici (Chisinău), Gh. Bălăceanu, N. Bunduri, Dan Căpruciu, Janet Nică, Laurian Ionică, M. Coge, Any Drăgoianu, El. Buțu etc. Juriul a acordat premii si Andreei Iurucovici pentru redectarea revistei Cugetul, ing. Lucian Bulătan pentru reusita expoziției de portrete ale epigramistilor si dr. Lavinia Tatomir- Pintea.
Epigramistii s-au bucurat de prezența prof. dr. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, care le-a trimis un mesaj de bunăvenire: Faptul că această prestigioasă manifestare este prezentă în cadrul acțiunilor desfăsurate în vederea declarării municipiului Craiova Capitală culturală europeană, este un prilej de satisfacție pentru Bănia olteană. Venerabilul epigramist Mircea Ionescu Qintus a salutat prezența la Craiova a epigramistilor de seamă, sesizând că este pentru prima oară în România când are loc, în public, un dialog interactiv între epigramisti si studenții Craiovei de la limbi străine, când epigramele citite de cei prezenți sunt traduse în una din limbile de circulație internațională.
Cuvinte de salut au transmis si G. Corbu, precum si invitatul de onoare, remarcabilul om de stiință Stefan Manea, care a oferit participanților renumitele produse naturiste ale firmei sale, Hofigal.
În cele două zile de festival, fiecare epigramist a citit câte patru epigrame, s-au duelat epigramistic sau în cronici rimate într-un dialog interactiv benefic. Originalitatea acestui festival a constat în traducerea epigramelor premiate în limbile de circulație internaționale de către studenții craioveni, îndrumați de universitarii Cristiana Teodorescu, Andreea Bratu, Oana Adriana Duță, Elena Pârvu, urmând să fie tipărite într-un volum multilingv, sponsorizat de acelasi Stefan Manea (care a primit o spadă în miniatură, simbolizând duelul epigramistilor).
Au fost lansate si apoi înmânate participanților o serie de cărți: Oameni si destine de Petre Gigea-Gorun, Corbigrame si Duelul sutei de sonete (în colaborare cu Mircea Trifu) de George Corbu, Antologia epigramei românesti (ediția a II-a, alcătuită de G. Corbu, Valeriu Lică, G. Zarafu, cu o prefață de Valeriu Râpeanu), Ordinul prostituatelor de Dan Căpruciu etc.
Un volum cu totul special a scris Gheorghe Bâlici, O mie si una de epigrame (Chisinău, Edit. Gunivas, 2013), lansat inițial la Congresul Mondial al Eminescologilor. Gh. Bâlici este basarabean (născut la 3 februarie 1963, în satul Hiliuți, raionul Râscani) si, alături de Efim Tarlapan si acad. Mihai Cimpoi (!?), unul dintre redutabilii epigramisti români pretutindenari. Este absolventul Facultății de Litere a Universității de Stat din Chisinău (1985) si al studiilor postuniversitare de la Facultatea de Administrare Publică de pe lângă Presedintele R. Moldova. A fost traducător din română în rusă, apoi profesor la Tighina (1985-1992) si la Ungheni (1992-1996). Din 1996, este funcționar public al Primăriei Chisinăului. A scris: Floarea din inimă (1991), Contra bolilor de stat (2001), Epigrama de dimineață (2003), Cu limba de un hexometru (2008), Cosul minim de râs (2009), Trei crai de la răsărit (2010, în colaborare), Umor la puterea a treia (2012, în colaborare), Epigrame (2012), Florilegiu (2012), volume prezentate de Leonida Lari, Mihai Cimpoi, I. Diviza, Efim Tarlapan si comentate laudativ de Elis Râpeanu, G. Corbu, M. Sălcuțan, Viorel Pietrăreanu, Elena Tamazlâcaru, Gr. Grigorescu, G. Postolache, N. Roibu. O inimă înflorită de daruri si vise are Gh. Bâlici, scrie Mihai Cimpoi în O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (Chisinău, Edit. Arc, 1996, p. 249), romantic de modă veche, dar marcat de nelinisti moderne, care scrie cu lumina lumii, cu muguri si clopoței de rouă, cu jăratic de flori, semn al unei arderi ce asează trăirile într-un tărâm al înaltului ce fascinează, răneste si mistuie, fapt dovedit de numeroase premii literare din Basarabia sau din Țară.
Festivalul Internațional de Epigramă Traian Demetrescu de la Craiova a fost o reusită deplină, o manifestare culturală de prestigiu, dovedind peremptoriu că si epigramistii simt si trăiesc unirea în cuget, în simțiri si în fapte, iar epigrama nu-i un strănut literar, ci o creație demnă de luat în seamă.
|
Tudor Nedelcea 12/8/2013 |
Contact: |
|
|
