De vorbã cu Dumitru - Dorin Prunariu
Lideri ai cluburilor Rotary dintr-o parte semnifictivã a lumii s-au întâlnit la Ierusalim, capitala Israelului, în perioada 24 - 28 noiembrie 2013. Comitetul de organizare al Institutului Rotary din Israel a asigurat un loc excelent si un program atractiv care a captat interesul participantilor.
http://www.youtube.com/watch?v=UVJpgfDalwg
La acestã întâlnire au participat, desigur, si cateva zeci de rotarieni din România, printre care primul si singurul cosmonaut român, Dr. ing. Dumitru - Dorin Prunariu, cãruia i-am solicitat un interviu, pe care îl redau în continuare:
Lucretia Berzintu: Domnule Prunariu, vã rog sã ne spuneti, mai întâi, care sunt impresiile despre Israel?
Dumitru - Dorin Prunariu: Trebuie sã remarc faptul cã sunt pentru prima datã în Israel. Am venit cu un bagaj întreg de curiozitãti, stiam multe lucruri citite, multe lucruri de la colegii care au venit în excursii organizate, si am dorit cu orice pret sã vãd cu ochii mei, sã cunosc personal oameni de aici si sã simt efectiv viata din Tel Aviv, din Ierusalim. Trebuie sã spun de la bun început cã am întâlnit oameni de exceptie, oameni cu un deosebit devotament, oameni extrem de sãritori, oameni cu o dragoste fatã de România si de români. Unii vorbesc româneste, unii se trag din români sau din evrei originari din România si au rãmas în permanentã în familiile lor cu un sentiment deosebit fatã de tara de origine a pãrintilor, bunicilor lor.
Tel Aviv-ul este un oras modern, un oras interesant, un oras cu autostrãzi pe care se circulã extrem de rapid si usor, este pãrerea mea, vis-a-vis de alte multe orase din Europa, prin comparatie. Este un oras pe care am avut ocazia, în jumãtate de zi, sã-l vizitez rapid cu un microbuz care ne-a dus în principalele puncte turistice.
Apoi am fost si am vizitat Haifa, alt tip de oras, altã istorie; de asemenea foarte interesant si cu foarte multe lucruri de povestit celor de acasã. Principala activitate, reuniunea multor cluburi Rotary din lume s-a desfãsurat la Ierusalim.
- Din câte tãri au venit participantii la evenimentul de la Ierusalim?
- Au fost participanti din 53 de tãri, reprezentand multe cluburi Rotary reunite in districte din multe tãri din Europa, S.U.A., Canada. Au avut dezbateri, prezentãri, ne-am cunoscut... Multi dintre noi ne-am vãzut pentru prima datã. Am schimbat cãrti de vizitã si urmeazã sã colaborãm pe multe probleme legate de activitãti promovate de cluburile noastre. Dupa cum se stie Rotary este o organizatie internationalã de servicii al cãrui scop declarat este de a aduce împreunã lideri din afaceri si profesionali, în scopul de a furniza servicii umanitare, încuraja standarde etice înalte în toate domeniile, si de a ajuta la promovarea bunãvointei si pãcii în lume.
- Cine a organizat întâlnirea?
- Întâlnirea a fost organizatã de Institutul Rotary din Ierusalim - o institutie care a preluat organizarea acestei manifestãri internationale care se transmite din an în an în altã tarã. Organizarea a fost deosebitã, prezentãrile au fost de exceptie, multi participanti având pozitii importante în tãrile lor sau reprezentând experiente profesionale si de viatã semnificative si inedite. S-au prezentat, ne-au împãrtãsit din experienta lor, concluzia finalã fiind cã întâlnirea a fost pe cât de utilã pe atât de de neuitat.
- Ce ati prezentat dumneavoastrã în cadrul acestei manifestãri?
- Eu am prezentat o lucrare despre domeniul meu de activitate, spatiul cosmic, o lucrare care a cãutat sã reliefeze o serie de aspecte viitoare ale zborurilor cosmice pilotate; ce se va întâmpla cu organizarea, cu pregãtirea cosmonautilor pentru zboruri spre Lunã, Marte, spre asteroizi, ce se va întâmpla atunci când vom descoperi viatã în afara planetei noastre. Undeva, în Univers, trebuie sã mai existe viatã si în altã parte decât pe Pãmânt; cum se va schimba sistemul nostru de valori, ce stiinte actuale si viitoare vor participa la rezolvarea problemelor care vor apãrea atunci, ce domenii noi de activitate vor trebui implicate, ce va însemna colaborarea internationalã si interactiunea dintre culturi, nationalitãti, religii într-un zbor cosmic de foarte lungã duratã, acolo unde oamenii se vor deplasa în module închise ca spatiu ani de zile în spatiul cosmic.
- Ce se va întâmpla când vom descoperi viatã extraterestrã si când vom intra în contact cu ea?
- Existã o mare probabilitate ca sistemul nostru de valori sã fie alterat, sã se modifice credinta noastrã - atât cea religioasã cât si cea secularã. Acestea ar putea sã aibã nevoie de noi conotatii, noi interpretãri... Iar toate aceste lucruri vor trebui gândite de pe acum, vor trebui puse în niste cadre, pe care, atunci când va veni momentul sã stim cum sã le abordãm, cum sã le dezvoltãm, astfel încât sã rãmânem cu o serie întreagã de valori pe care le-am recunoscut si le recunoastem ca valoroase si sã nu ne pierdem identitatea de pãmânteni; si aici va fi o mare problemã.
- Despre cosmonautul israelian, care n-a ajuns în viatã pe Pãmânt, Ilan Ramon, ce ne puteti spune?
- Asociatia Exploratorilor Spatiului Cosmic (ASE) al cãrei presedinte sunt, deja, de doi ani si voi mai functiona încã pentru un an (am fost ales pentru o perioadã de trei ani), este Asociatia neguvernamentalã profesionalã a aproape tuturor astronautilor si cosmonautilor din lume. Din 540 de oameni care au zburat în spatiul cosmic, începând cu Yuri Gagarin dintre care, în jur de 80 au dispãrut din diverse cauze, 395 sunt membri ai Asociatiei noastre, membri din 36 de state. În aceste conditii, noi ne desfãsurãm o serie de activitãti internationale, de promovare a stiintelor spatiale a educatiei în domeniul cosmosului. Multe din scopurile activitãtii noastre coincid cu scopurile activitãtii Fundatiei ”Ilan Ramon” care a fost înfiintatã de sotia astronautului israelian, Rona Ramon. Am intrat în contact cu ea si am ajuns la concluzia cã o colaborare între Fundatia ”Ilan Ramon” si Asociatia Exploratorilor Spatiului Cosmic este posibilã si binevenitã.
Apreciind în mod deosebit sacrificiul lui Ilan Ramon pentru explorarea spatiului cosmic în scopuri pasnice, am luat în considerare scrisoarea sotiei lui care îsi exprima regretul cã Ilan Ramon nu a mai apucat sã îsi depunã cererea de membru în asociatia noastrã si am convenit în cadrul celui de-al 26-lea Congres al ASE, desfãsurat în iulie, în Germania, ca Ilan Ramon sã fie primul membru post-mortem, acceptat de Asociatia noastrã. Iar sotia lui, Rona Ramon, sã fie invitatã de onoare la unul din congresele noastre viitoare.
Desigur, am prezentat si acest lucru în cadrul interventiei mele de la reuniunea Rotary din Ierusalim, în primul rând pentru cã ne aflãm pe teritoriul Israelului dar si pentru cã acest demers a fost realizat împreunã cu o serie de prieteni locali care au favorizat contactele, au favorizat schimbul de informatii si scrisori între Fundatia ”Ilan Ramon” si mine, în calitate de presedinte al Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic.
Ilan Ramon este, deci, membru post-mortem al ASE, iar Israelul este al 36-lea stat care are un reprezentant în cadrul acestei Asociatii mondiale a profesionistilor care au efectuat cel putin o orbitã completã în spatiul cosmic la bordul unei nave cosmice.
- În afara acestei întâlniri, ”Rotary International”, ce ati vizitat, concret, în orasele prin care ati trecut?
- Am vizitat multe locuri în Israel, am vizitat Ierusalimul, am vizitat locurile atât de importante pentru crestini, Locurile Sfinte, dar am vizitat, de asemenea, si am tinut cu orice pret sã vizitez, Muzeul Holocaustului. Este un muzeu cu o semnificatie deosebitã pentru oricine de pe acest glob, indiferent cã este crestin, musulman, mozaic sau de orice altã religie. Este un muzeu care aratã o tragedie a unei populatii întregi a Europei, si nu numai a Europei, populatia evreiascã, o populatie care a avut de suferit enorm datoritã unei teorii si politici total aberante, lansatã în cel de-al Treilea Reich, sub conducerea lui Hitler.
Este impresionant ”Muzeul Holocaustului” din Ierusalim! Dovezile care se gãsesc acolo, faptele prezentate, istoria personalã a o serie întreagã de oameni, fie cã au fost personaje importante, oameni deosebiti, oameni de o vastã culturã la nivelul planetei noastre dar si a unor familii obisnuite de oameni care aveau dreptul sã trãiascã pe aceastã planetã ca orice altã familie de orice altã nationalitate. Toate sunt prezentate în acest Muzeu al Holocaustului însotite de contextul istoric, ideologic, administrativ, logistic al perioadei în care s-au petrecut, si însotite de incontestabile dovezi.
- Sã ne întoarcem la Cosmos. Puteti sã ne spuneti la ce nivel de dezvoltare a ajuns tehnologia spatialã privind apãrarea Planetei noastre în fata eventualelor corpuri ceresti periculoase care se îndreaptã spre Pãmânt?
- Desigur, ati aflat cã, prin natura preocupãrilor mele, sunt si membru în Comitetul de lucru al Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic privind obiectele naturale care se apropie periculos de Terra, în englezã le spunem ”Near Earth Objects” sau pe scurt NEO, termen acceptat deja în mai multe limbi. De asemenea, fac parte din grupul de lucru privind NEO al Subcomitetului Stiintific si Tehnic al Comitetului ONU pentru Explorarea Pasnicã a Spatiului Extraatmosferic, care se ocupã de aceeasi problematicã.
Un studiu complex în acest domeniu, elaborat stiintific de un grup de experti internationali, cu aportul, fondurile si sub coordonarea Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic, a devenit ulterior document de lucru al comitetului de specialitate al Organizatiei Natiunilor Unite.
S-au propus înfiintarea unor entitãti internationale, sub coordonarea ONU, care sã poatã sã analizeze si furnizeze informatii oportune, sã ia decizii si sã actioneze împotriva asteroizilor cu potential de impact cu planeta noastrã, impact care ar putea, în anumite conditii, sa aibã consecinte dezastruoase globale. Deciziile care vor fi luate acolo trebuie sã aibã o largã acceptiune internationalã si sã nu fie pãrtinitoare. Raportul Comitetului ONU pentru Explorarea Pasnicã a Spatiului Extraatmosferic, care include propuneri concrete de organizare la scarã globalã a activitãtilor de informare si prevenire a impactului asteroizilor periculosi cu Terra, a fost endorsat de structurile din subordinea Adunãrii Generale a ONU, urmând ca în prima jumãtate a lui decembrie sã fie incluse si aprobate în cadrul Rezolutiei de anul acesta a Adunãrii Generale a ONU, prevederile devenind ulterior obligatorii, practic pentru toate statele lumii.
- Cum se va actiona atunci când un oarecare asteroid periculors pentru Pãmânt este descoperit târziu asa încât nu ar fi timpul necesar de a se actiona pentru deviere?
- În momentul în care descoperim prea târziu un astfel de asteroid, singurele mãsuri pe care le mai putem lua, este sã eliberãm locul, sã mutãm populatii, sã închidem functionarea unor infrastructuri importante, sã asteptãm impactul. Dar, si dupã aceea, numeroase alte mãsuri trebuiesc luate pentru a elimina urmãrile dezastrului produs, pentru a usura viata populatiei, iar toate acestea urmeazã sã fie dezvoltate si discutate în cadrul unor urmãtoare sesiuni ale comitetului de specialitate cosmic al Organizatiei Natiunilor Unite.
- În privinta educãrii tineretului în a fi pregãtit sã înlocuiascã generatia de astãzi si care sã stie sã actioneze pentru apãrarea planetei Pãmânt, vis-a-vis de obiectele periculoase, care este rolul dumneavoastrã în acest sens?
- În primul rând, orice astronaut, atât individual cât si prin intermediul Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic sau al institutiilor oficiale pe care le reprezintã – participã la procesul de educare al tinerei generatii, aduce în fata tinerilor curiosi informatii asupra unor realitãti legate de planeta noastrã, care se vãd mult mai bine din spatiul cosmic. Dupã ce zbori în spatiul cosmic realizezi mult mai bine ce înseamnã unicitatea planetei noastre. Educatia este un element de bazã în dezvoltarea oricãrei societãti. Tânãra generatie reprezintã oamenii care vor actiona mâine, care vor lua decizii mâine si poimâne, cei care, la rândul lor, vor trebui sã educe pe cei care vin în urma lor, iar educarea acestor generatii care vin trebuie fãcutã si de noi, cei care am perceput direct, am simtit, într-un fel pe pielea noastrã ce înseamnã spatiul cosmic si ce înseamnã Pãmântul, vãzut din spatiul cosmic, cu toate bunele si relele lui. Pãmântul este casa noastrã, a tuturor. Nu avem altã casã!
- Concret, cum realizati aceastã educare a tinerei generatii? Le tineti cursuri?
- În cadrul congreselor Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic, dar si ca invitat particular - de multe ori în România si nu numai, fac prezentãri pentru tineri, pentru elevi de liceu, pentru studenti privind diferite aspecte ale explorãrii spatiului cosmic si privind diferite probleme globale care sunt rezolvate prin intermediul cercetãrilor spatiale ale studiilor efectuate din spatiul cosmic. Trebuie sã spun cã prin unicitatea noastrã, în calitate de cosmonauti, astronauti, atragem foarte mult atentia publicului, atentia tinerilor si efectul mesajului transmis de cãtre noi este mult mai rapid implementat de cãtre ei decât ascultat la radio, la o emisiune de televiziune sau chiar într-o discutie privatã cu altcineva. Este o misiune importantã pe care mi-am asumat-o si suntem constienti de importanta ei si de rezultatele ulterioare. Deja, am întâlnit multi ingineri de aviatie, multi cercetãtori din domeniul cercetãrilor cosmice, în România, care mi-au spus, ”stiti, când eram elev, ne-ati vorbit despre spatiul cosmic si de atunci m-am hotãrât sã îmbrãtisez acest domeniu de activitate.” Vã dati seama cã este o satisfactie deosebitã, care acum, la peste 30 de ani de la zborul cosmic, 30 de ani în care am fãcut numeroase prezentãri în cadrul a sute de scoli, institutii, universitãti, sã am acest feedback si sã vãd cã o parte din ceea ce am investit în întâlnirile mele cu tinerii s-a transformat în preocupãri reale si în abordarea de cãtre ei a unor profesiuni din domeniul aeronauticii, astronauticii, stiintelor legate de acestea, preluând astfel stafeta.
- Am cunostintã de un asemenea caz, un inginer care a studiat la Bucuresti si care, în prezent, lucreazã la NASA. Mi-a transmis cã l-ati inspirat privind alegerea profesiei sale...
- Da, multi români au ajuns în pozitii importante în diferite companii strãine, inclusiv americane, fie în domeniul tehnologiei informatiei, fie în domeniul stiintelor spatiale, dar si în multe alte domenii de activitate. Sunt numerosi cei care mã cunosc, pe care i-am inspirat într-un fel, nici eu nu le stiu numãrul, sau pe unii n-am ajuns sã-i cunosc personal niciodatã. M-au ascultat într-o salã de curs sau la o prezentare si apoi s-a dovedit cã ceea ce le-am transmis le-a fost benefic pentru profesiunea lor.
- În urma interviului pe care l-am realizat cu dumneavoastrã în urma cu 4 ani, printre ecourile primite de la cititori a fost si acela de uimire, cã la o vârstã atât de tânãrã ati reusit sã zburati în cosmos...
- În primul rând as remarca faptul cã multe lucruri mari în viatã pleacã dintr-o întâmplare. Pur si simplu, m-am aflat la momentul potrivit în locul potrivit pentru a putea participa la selectia pentru candidati cosmonauti. Am ridicat mâna, am spus ”vreau si eu” si, în final, dupã încheierea procesului de selectie, o perioadã scurtã de pregãtire în tarã, apoi lungã de pregãtire în ”Orãselul stelar” de lângã Moscova, am ajuns cosmonaut. Competitia în România a fost mare, participând în cadrul câtorva grupuri de selectionare cam 150 de candidati. În final am rãmas sapte, apoi cinci, trei; din trei am fost alesi doi care sã urmãm cursul complet de candidati cosmonauti iar în final, dupã rezultate, s-a tras linia si s-a ales, si am fost selectat eu pentru a reprezenta România în spatiul cosmic.
Este adevãrat, 28 de ani reprezintã o vârstã fragedã pentru a zbura în spatiul cosmic. La vremea respectivã am fost al 4-lea din lume, ca vîrstã, care am zburat în cosmos. Dar, în acelasi timp, acea vârstã îti oferã posibilitatea unor realizãri deosebite; esti plin de energie, plin de resurse, parcã totul ti se deschide în fatã si învãtând/ studiind foarte bine, trecând peste toate fazele de pregãtire, inclusiv fizicã, inclusiv pentru situatii speciale, am simtit - efectiv, cã pot realiza cu deosebit succes acest zbor în cosmos. Am fost convins de când am plecat în spatiul cosmic cã nu mi se va întâmpla nimic. Parcã a fost o aurã de energie în jurul meu care îmi spunea ”trebuie sã fii sigur pe tine, totul va fi bine!” Desigur, te gândesti si la lucruri negre, indiscutabil!; 4,5 la sutã, din cei care au zburat în spatiul cosmic, au dispãrut în timpul misiunii, fie cã a fost vorba de lansare sau aterizare, dar, cu toate acestea, te gândesti cã ”tu” trebuie sã faci parte din cealaltã categorie, a celor care vor încheia cu succes acel zbor cosmic. Si, toatã aceastã determinare are importanta ei, inclusiv psihologicã în realizarea cu succes a zborului cosmic.
- La întâlnirea cu publicul iesean, din 7 octombrie 1987, ne-ati povestit multe lucruri despre toatã aceastã ”aventurã” cosmicã, cu detalii, inclusiv despre mâncarea cosmicã. Probabil cã mai putini stiu, dintre cei tineri, despre aceste detalii...
- Sunt multe lucruri de spus, e vorba de mâncare, e vorba de conditiile de asigurarea vietii la bordul unei statii orbitale sau ale unei nave cosmice. Si mâncarea este pregãtitã special, desigur. Nu poti sã mãnânci mâncarea în forma pe care o mãnânci pe Pãmânt. Trebuie sã tii cont, cã acolo sus te afli în imponderabilitate, trebuie sã stii cã acolo nu ai o sobã pe care sã prepari mâncarea, dar, în acelasi timp, simti nevoia sã mãnânci o mâncare proaspãt gãtitã, si existã metode de a o gãti jos, în a o transforma într-un produs care sã fie transportabil în spatiul cosmic iar acolo, printr-un adaos de apã la o anumitã temperaturã, s-o transformi, din nou, într-o mâncare proaspãt gãtitã, cu aceleasi arome, cu aceleasi gusturi pe care le are atunci când o gãtesti acasã la tine. Existã tehnologii... stiintele spatiale s-au dezvoltat foarte mult si în acest domeniu si lucrurile care pãreau initial nerezolvabile si-au gãsit în final rezolvarea.
- Ce propuneri aveti pentru România, în domeniul spatiului cosmic? Vom mai avea vreun cosmonaut?
- Zborul uman în spatiul cosmic reprezintã doar o anumitã categorie a activitãtilor spatiale si nu stiu dacã este cea mai importantã. În primul rând, pentru o tarã ca România, participarea la programe spatiale internationale, în principal europene, este esentialã. România, de doi ani de zile, este membru plin al Agentiei Spatiale Europene si avem posibilitatea sã participãm atât la programele obligatorii pentru orice stat membru, cât si la programe optionale. În acelasi timp, o serie întreagã de aplicatii ale tehnologiilor spatiale sunt importante pentru noi, pentru buna functionare a economiei în anumite sectoare: a transporturilor, a agriculturii, a mediului s.a.m.d. Agentia Spatialã Românã coordoneazã la nivel national dezvoltarea si implementarea unor programe utile pentru aceste domenii ale economiei nationale, dar în acelasi timp reprezintã România în orice institutie internationalã de profil.
De asemenea, zona de cercetare stiintificã este importantã pentru cã fãrã cercetare stiintificã nu poti avea rezultate care, ulterior, sã fie aplicate practic. Iar românii îsi aduc o contributie deosebitã la zona de cercetare stiintificã, având specialisti buni, având institute care si-au promovat atât înainte de 1989, cât si dupã 1989, interesele stiintifice, educarea unor specialisti tineri, implicarea lor în programe spatiale atât în Est cât si în Vest.
- Vã multumesc!
- Si eu vã multumesc!
Alte informatii:
1. Prezentarea de la Ierusalim:
https://2440rotary.shutterfly.com/zoneinstitute
2. Biografia cosmonautului Dumitru - Dorin Prunariu: http://en.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Prunariu#External_links
Ierusalim,
|
Lucretia Berzintu 12/4/2013 |
Contact: |
|
|
