Marele om Roman Vlad
Da, este un noroc deosebit sa cunosti oameni care datorita realizarilor lor,devin celebri in toata lumea.Unul dintre acestia a fost eminentul musician ROMAN VLAD Italian de origine romana.
L-am intalnit prima oara in 1961 in timpul celui de-al II-lea Festival si Concurs International “G.Enescu” cand a revenit in tara dupa mai mult de 20 de ani. Stiam ca se nascuse la Cernauti –Bucovina in 1919 si ca in 1938 familia sa s-a stabilit la Bucuresti.El a plecat insa in Italia pentru a studia cu Alfredo Casella.
Cand a obtinut cetatenia italiana in 1951 era déjà lansat printre muzicieni de marca pentru ca lucrase cu regizorul francez Rene Claire la filmele “Frumusetea Diavolului si Romeo si Julietta “
Marele sau noroc a fost intalnirea cu Dinu Lipatti si dirijorul George Georgescu veniti in turneu la Roma cu orchestra Filarmonicii bucurestene in 1941. Despre aceasta intalnire am marturiile maestrului Roman Vlad pe care le-am inregistrat in 1995 la Milano unde am lucrat pentru documentarul Lipatti.
…”Am avut sansa de a-l intalni si a devein prieten cu Lipatti atunci cand el a venit in turneu la Roma. Nu ne desparteau multi ani ca varsta,poate trei sau patru ani.Lipatti avea insa déjà o cariera international ca pianist dar si in domeniul compozitiei.Eu fiind venit de curand in Italia nu aveam posibilitatile materiale asa cum le avea el totusi, ne-am imprietenit si ne-am intalnit de mai multe ori mai ales la Accademia di Romania unul dintre cele mai frumoase centre culturale streine din Roma. Imi amintesc cu emotie de a doua venire a lui Lipatti la Roma in 1942. Tocmai terminasem lucrarea “Simfonieta” si i-am aratat-o dorind ca s-o cunoasca.Bineinteles ca a primit vestea cu placere.
Ne-am asezat la pian si i-am cantat-o.Fiind prezent si un prieten bucovinean Eugen Dragutescu, care era pictor a facut cateva schite,cu noi la pian, pe care le-am si acum. La sfarsit, LIpatti mi-a spus ca ar vrea sa-I, fac o copie a lucrarii pe care s-o duca la concursul care se tinea la Viena pentru a fi publicata.Am aflat apoi ca editura nu mai functiona pentru ca nu avea fondurile necesare, fiind perioada razboiului. Dupa un an la Bucuresti s-a tinut concursul de creatie “G.Enescu” si ca lucrarea mea a primit marele premiu.Lipatti o dusese la Bucuresti si nu-mi spusese,probabil pentru a-mi face o surpriza. Cat de mult m-am emotionat cand am primit prin Vatican premiul in bani, suma sufficient de mare care mi-a permis sa traiesc fara griji timp de doi ani desi era in timpul razboiului. I-am ramas profund recunoscator binefacatorului meu prieten Lipatti. Dupa razboi a dat un recital la Academia “Santa Cecilia”-Roma si a interpretat la bis transcriptia coralului de Bach :”Isus ramane bucuria mea” intr-o maniera,cum se spune,”transcedentala,..pur spiritual” Aceasta amintire nu va pieri niciodata din mintea mea.Lipatti a ramas inegalabil “…
Vlad Roman s-a bucurat toata viata de o deosebita pretuire in tara lui de adoptie :Italia, fiind numit in fruntea multor institutii de cultura. In anii 1955 -1958 si apoi in 1966-1969 director al Academiei Filarmonica Romana. In parallel din 1960 a fost presedinte al Societatii muzicii contemporane si Consultant al Soc.RAI [Radio si Televiziune}. A detinut postl de Director al Festivalului dee la Ravena si al festivalului “Maggio Musicale de la Florenta. Din 1967 a fost director al Revistei Muzicale Italiene Din 1990-1994 Presedinte al Confederatiei Internationale de autori si apoi director al celebrei opere Scala din Milano.
Spuneam mai inainte ca aici la Scala l-am intalnit in 1995 cand eu am filmat sala unde Lipatti cantase concertul de Chopin impreuna cu orchestra dirijata de Antonin Votto.N-am uitat niciodata amabilitatea cu care ne-a primit,bineinteles ca o facea mai mult pentru Lipatti,dar a suspendat activitatea salii desi lucra Ricardo Mutti cu orchestra pentru ca sa putem filma in liniste.
Roman Vlad a detinut multe distinctii acordate de Institutii din Irlanda,Anglia,Belgia,Franta si bineinteles Italia dar si Romania. A scris foarte multe articole despre muzica si muzicieni si a fost autor al mai multor carti intre care :despre Luigi Dallapicola, Stravinsky si altele
A trecut o luna de la plecarea sa in lumea vesnica.
La 29 dec. ar fi implinit 93 de ani.
Maeste,lumea muzicala nu te va uita niciodata !.
Toronto On / nov 2013
|
Florica Gheorghescu 11/15/2013 |
Contact: |
|
|
