Subiectiv - Încerc să înteleg
Înteleg că Domnul nu a putut lăsa oamenilor pe pământ o viată lipsită de durere si probleme, pentru că de-ar fi fost asa, de ne-ar fi dat Raiul aici ca să ne bucurăm de linistea, frumustea si abudenta lui din primele noastre zile, atunci cine ar mai fi avut motiv să întretină o viată onestă de muncă, cinste si cucernicie? Dacă omului i se oferea de la început darul necăstigat încă al vietii fără supărări, griji si pierderi, atunci la ce bun efortul si stăruinta lui către o viată mai bună? Si dacă ne-am fi bucurat de roadele Raiului aici, atunci ce altceva ne-ar mai atrage Acolo, ca răsplată a unei vieti drepte si cuvioseniei noastre? Deci Domnul a lăsat să alegem între râu si bine, să înfruntăm dureri si lipsuri, să ne chinuim în istoveli zilnice pentru bucătica de pâine si-o gură de apă, stiind că răsplata, advărata răsplată, va fi Acolo, în împărătia Sa.
Probabil că după mii si mii de ani de muncă înrobitoare si încercări ce-au rodit, viata omului pe pământ a atins asemene îmbunătătiri, că e greu de imaginat că există ceva si mai satisfăcător în ceruri decât avem deja aici. Poate că din această cauză multi dintre noi au început să pună credinta în urma altor percepte si necesităti, sau chiar s-o elimine complect din viata si conduita lor. Poate că din această cauză morala si-a pierdut valoarea de odinioară lăsând să crească în oameni patima puterii banului obtinut prin orice mijloace, unde familile se destramă, copiii sunt părăsiti de părinti si dati uitării, unde crima face ravagii si fără reazăm în credintă, multimea este lăsată în descumpănire să bâjbâie confuză fără speranta că ceva ori cineva ar putea schimba râul din societate. Poate că de aceea suferim.
Într-un articol din National Post, Goerge Jonas vorbeste despre Impulsurile Umane: ”Fascismul si comunismul nu au venit la noi din Martie. Aceste sisteme nu ne-au fost impuse de forte extraterestre. Guvernele fasciste si comuniste au fost create de un impuls mostenit din conditia umană” Aceleasi impulsuri au reînviat comunismul ca o nouă democratie socială in Europa si în alte locuri; diferite manifestări rasiale împotriva negrilor, albilor, evreilor, crestinilor si a aboriginalilor; cresterea fundamentalismului religios, în special cel Musulman si nu mai putin nationalismul tribal. Este evident că astăzi feminismul si enviromentalismul au căstigat mase de oameni ale căror voci si actiuni s-au impus deja prin legi si schimbări în natura socială în fata cărora guvernele rămân paralizate prin însăsi legile ce singuri le-au fabricat. Aproape orice decizie a autoritatilor locale este impinsă în fata tribunalelor si anihilată prin decizia unui judecător activist sau prea timid în fata presiunilor din media, sau acelora ce cu megafoane si placarde defilează sub ferestrele lui.
În alt articol întitulat „Activism choking off Canadian investment” se afirmă că industria Canadiană de petrol si gas pierde războiul dus de activistii anti-hydrocarbon în Quebec, New Brunswick, British Ciolumbia si alte locuri. Intr-un interview săptămâna trecută, Michael Binnion, seful executiv al Companiei de Explorare si Productie în Calgary, a spus: „Eu cred că ei ne fac un bine fortându-ne să fim focus acolo unde putem face mai bine si trebue să fim mai bine. Dar când permitem fortei ce se opune să fie mai puternică decât forta ce propune, avem o problemă în societate. Si asta este ceea ce se întâmplă” Din păcate această problemă ajunsă cronică împlică nu numai milioane de canadieni lipsiti de lucru să trăiască în sărăcie, dar însăsi industria, sufocată de interdictii, desi beneficiază de inepuzabile zăcăminte petrolifere, de gas si minereuri ce ar putea fi exploatate dar nu o pot face. In ceea ce priveste investitorii, acestia încearcă să salveze ce mai pot salva din investitiile făcute în Canada, si-si îndreaptă privirile spre locuri mai sigure, cu mai putină birocratie si mai multă libertate de actiune, cum ar fi Africa.
În Ontario scandalul referitor la relocarea centralelor din Missisauga si Oakville ce ne-au costat peste un 1,1 miliarde de dolari, nu a încetat încă să domolească mânia noastră pe politicienii ce au mizat pe voturile protestantilor de dragul de-a fi realesi. Acum au în plan să intre si mai adânc în datorii pe contul nostru pentru un nou proiect: The Smart Grid. Acest proiect include magazinarea de energie prin pompare, în care surplusul de energie din timpul noptii, sau al perioadelor cu consum redus de electricitate, poate fi stocat si reutilizat când necesitatea este maximă. În fact, aceste magazii de energie al căror cost este estimat la peste 700 milioane de dolari, au rolul să ascundă costul nereabil al morilor de vânt si energie solară. Populatia din Ontario plăteste deja preturi excesive pentru curentul electric. Adăugând si costul magaziilor de energie nu poate fi conceput. In 2006, The Ontario Power Authority, analizând planul guvernamental al energiei, a ajuns la concluzia că acest proiect si altrnativele lui este nejustificat.
Din nou ne răneste noua schimbarea a ratelor curentului electric, în special în timpul consumului minim, cu începere de la data de 1 noembrie 2013. Pretul curentului cu consum minim e mărit cu 7.5%, la 7.2 centi pe kilowat/oră, în timp ce pretul curentului din orele de vârf creste numai cu 4%, la 12.9 centi pe kilowat/oră. În orele cu consum mediu pretu devine 10.9 centi pe kilowat/oră. Această schemă ilustrează odată mai mult cât de ipocrit este acest guvern ce nu e interesat să reducă curentul în orele de vârf, asa cum a sustinut, pentru că reducând diferenta de cost al curentului din orele de vârf cu cele cu consum minim, nu stimulează reducerea consumul de energie. Dar cei cu venit mic, cei cu multi copii si un singur salariu, pensionarii ce trăiesc în asteptarea pensiei ce se micsorează datorită preturilor în crestere fără nici o scuză si a singurelor mame ce trebuie să facă fată sarcinilor dublate între copii si serviciu, mărirea pretului energiei este o rusine nejustificată ce împovărează populatia si asa sărăcită de taxele pe consumul de carbon. Nu pretind Domnului Raiul pe pământ, nu judec si nu chestionez. Facă-se Voia Sa! Dar Doamne, măcar luminează-mi nevrednica mea minte să văd încotro această lume a noastră ne mână ca pe-o turmă de oi.
|
David Kimel 11/14/2013 |
Contact: |
|
|