Lectia lui Sorin Avram
Multi au plecat! Asa se face că populatia Bradului – municipiu situat la sapte km de Tebea, în judetul Hunedoara – a scăzut dramatic în ultimul deceniu, ajungând să numere la ultimul recensământ tinut în 2011 numai 13.909 de moti zărăndeni. Încă un deceniu la fel si vitalitatea si forta demografică a orasului de-abia dacă va mai pâlpâi: Bradul va deveni probabil o „comună cu liceu”...
E-adevarat, cei mai multi au plecat din cauze economice. Minele din jurul orasului s-au închis odată cu toate minele din tară, statul român, ca urmare a conditiilor ultraliberale puse de Uniunea Europeană pentru accederea în acest spatiu atât de râvnit la vremea aceea – conditii de care Polonia, bunăoară, nu s-a sinchisit –, cedând dreptul de a-si exploata propriile resurse naturale în anul 2006, a lăsat astfel mii de mineri brădeni pe drumuri.
Altii au plecat din cauze naturale. Ba prin cununii cu jumătăti din alte locuri, ba ca studenti ai marilor centre universitare nationale si internationale, ba si-au găsit de lucru prin alte părti, parafrazându-l pe Lucian Blaga, „trupul orasului lor fiind prea strâmt pentru strasnicele lor suflete”. Si cei mai multi nu s-au mai întors, sau nu încă...
Sigur, studentilor care s-au întors acasă n-ar trebui să le pară rău. Un trai linistit de profesoras de provincie – cum pe nedrept spun cei din marile orase acestei categorii – de doctor, inginer sau cine-stie ce fel de specialist, în mijlocul unei asezări naturale atrăgătoare, în mijlocul unor oameni buni cărora le pasă de tine si care stiu să-ti dea zilnic bună ziua, n-ar trebui să fie cu nimic mai prejos decât traiul în marile „jungle de beton”, acolo unde, în ciuda „miilor de oportunitati”, îti petreci mare parte a timpului în masinăriile de transport, între necunoscuti, respirând un aer „înmiresmat” cu benzen rezidual.
Aparent, reîntorcându-te la Brad poti rămâne totusi cu regretul că n-ai ajuns marele „profesor de la Cluj sau Tulane University”, renumitul „doctor de la Timisoara sau Milano”, priceputul „inginer de la Brasov sau Berlin”, bogatul „om de afaceri de la Bucuresti sau New York”. Cu alte cuvinte, cu regretul că nu ai avut sansa de a deveni un om de statură nationala sau, de ce nu, universală.
Spun doar aparent pentru că săptămâna trecută această teorie a fost sfărâmată în totalitate. Ba da, poti ajunge „un om mare” si de la Brad si din oricare alt colt al tării, vointă si viziune, „suflet mare” să fie!
Sorin Avram, antrenorul de karate al clubului „Empi Karate Brad”, a reusit să cucerească cu ucenicii lui, juniorii clubului, patru medalii de aur, una de argint si una de bronz la Campionatul Mondial de Karate din Italia. Într-adevăr, aici la Brad, tn minuscula sală de sport a scolii generale „Horea, Closca si Crisan”, redusă ca dimensiuni de repetate tăieri bugetare fără minte, se pot realiza lucruri mari, universale!
Ce bine ne-ar fi si ce frumos ar fi ca si altii să-i calce pe urme, să arate că se poate, acum, de aici de la Brad, din mijlocul motilor, să fim printre cei mai buni. Ce bine ne-ar prinde ca profesorul de filosofie sau de istorie din „marele oras” să se întoarcă acasă si să clădească o scoală de gânditori înaltă. Sau fotbalistul, sa vină acasă să cioplească dacă nu un Messi, măcar un Hagi. Sau omul de afaceri, format la Brad, care a creat un software de valoare universală (BitDefender – Florin Talpes), să sădească o mică filiala de programatori si la Brad! Ce bine si ce frumos ar fi să luăm aminte la lectia lui Sorin Avram!
Sorin Avram, sau Soso cum ii spun apropiatii, poate spune ca mai demult: „noi ne-am facut datoria”... Felicitări Sorin Avram!
|
Cristian Medelean 10/18/2013 |
Contact: |
|
|
