Maria Rãducanu - o artistã de mare succes
Sala ”Laboratorium” din Stuttgart nu e foarte mare, dar apreciatã atât în Germania, cât si international: multi solisti, band-uri si instrumentisti renumiti vin aici de peste 40 de ani. Ca o recunoastere oficialã, locatia a primit de curând din partea juriului national German Blues Awards, a doua oarã în istoria sa, distinctia pentru ”Cel mai bun Club” pe 2013.
Forumul Român-German Stuttgart si ICR Berlin au fãcut posibil concertul solistei de exceptie în peisajul meloman românesc si international, care este Maria Rãducanu. Sala e arhiplinã, în majoritate nemti, multi români, dar se aud rusi si alte nationalitãti; publicul român prezent o cunoaste mai ales în formula obisnuitã de prezentare în mass-media: ”o nouã Maria Tãnase” si se asteaptã la un potpourri à la manière de…
Formatia serii – sunt des diferite variante – din 12 octombrie 2013 o constituie: Niko Mainhold – pian/sintetizator cu Michael Griener – percutie, ambii Germania si Chris Dahlgren – contrabas, SUA.
Plasatã, mai întâi, în directia etno-jazzului, puternica personalitate a artistei a dovedit cu timpul o mult mai mare amploare, ”atacând” si asimilând cu succes teme si directii ale muzicii universale, reusind o rafinatã sincrezã la un nivel superior: folclorul si muzica veche românesti, fado-ul, folclorul rus, spaniol, sansoneta francezã s. a.
Într-adevãr, Maria Rãducanu, înaripatã de virtuozitatea colegilor instrumentisti, a oferit un creativ melanj nou, ce o impune ca stea de primã mãrime pe firmamentul muzical actual. Sã remarcãm si alte influente în aceastã searã de exceptie pentru melomani: progresiv-music de sorginte Emerson, Lake&Palmer, muzicã clasicã baroc, cele mai diferite stiluri de jazz, de la classic, la hot si ”Aura Urziceanu”, prin blues pânã la rockul unicat à la The Doors...
Drumul ”deschiderii simbiotice” a folclorului autohton a fost inaugurat de succesul international al grupului clujean ”The Nightlosers”, însã ei s-au ”specializat” pe rock-folclorul transilvan. Maria Rãducanu transgreseazã orice frontiere cu vocea ei puternicã si în acelasi timp sensibilã la cele mai subtile redãri de nuantã, dinamiteazã simpla dualitate explorând noi universuri lirico-muzicale, cãrora le imprima propria ei personalitate.
Ce e extraordinar în acest demers de imensã dificultate, în ciuda usurintei cu care se prezintã profundul travaliu creativ, e capacitatea de ”explorare&transcendere” a bogatului tezaur ritmic si formal al muzicii vechi si folclorului românesti, pe care le ”sintetizeazã” în noi si magice ”formule” muzicale de o prospetime si vitalitate uluitoare! Iatã câteva exemplificãri, în afara directiilor, deja, mentionate: muzicã tigãneascã în ”Un tigan avea o casã” si muzicã veche lãutãreascã&romantã cu ”Minte-mã!” - marele hit interbelic al bardului Cristian Vasile cu accente jazz-blues, rock-jazz-folclor în ”Dã-mi gurita”, blues-baladesc” la ”Asearã, vântule”, cu al sãu fermecãtor covor muzical în care pianul lui Niko Mainhold o ”tambalageste” minunat câteodatã, topindu-se genial cu ceilalti doi virtuosi la contrabas, Chris Dahlgren, si percutie, Michael Griener, la fel ca în ”Foaie verde, bob negarã”, ”Leana mea” cu nuante de progresiv-music, ”Fluturele” iesit dintr-un ”cocon” de lieduri-romante, ”Trenule, masinã micã” si ”Noapte bunã!” perfect ”în-jazzuite”...
Liantul si ”motor-ul liric-muzical” al acestei seri de exceptie este Maria Rãducanu, a cãrei complexã interpertare, dãruirea cu care se contopeste cu muzica, iubirea pentru public ne îndreptãtesc sã o încadrãm într-o galerie de alte nume faimoase, unde meritã sã fie asezatã: Edith Piaf, Janis Joplin, Aura Urziceanu, Amalia Rodriguez.
Publicul entuziasmat a aplaudat minute în sir aducând-o pe scenã de mai multe ori pentru bis-uri, rãsplãtind generos o noua pasãre mãiastrã a cântecului românesc si intenational.
|
Eugen Cojocaru 10/16/2013 |
Contact: |
|
|
