Limba romȃnă pretutindeni
Data de 28 septembrie 2013 rămȃne ȋnscrisă cu irizări de toamnă aurie pentru cele cȃteva zeci de romȃni, care au dat curs invitatiei organizatorilor actiunii culturale ȋnchinate limbii noastre romȃne sub cupola sălii sociale a Bisericii Sfȃnta Treime din Troy, Michigan din S.U.A. Programul neobisnuit de bogat, anunțat din timp prin afisul realizat de inițiatorul si organizatorul manifestării, inginerul Călin Cutean, ne-a rezervat momente de reală emoție.
Oaspeti de seamă s-au anuntat cu vorba dulce romȃnească și cu prezentări de cărti recent publicate. Doamna Anca Sȋrghie, profesor doctor la Universitatea Alma Mater din Sibiu, deschide evenimentul cu o conferință dedicată Altetei Sale Regale, Limba Romȃnă, cea dulce ca un fagure de miere. Sunt subliniati ȋn panoramarea conferențiarului făuritorii și șlefuitorii de limbă romȃnă de la domn pȃnă la opincă. Doamna Profesor Sȋrghie numește scriitorii neamului care au dat strălucire limbii romȃne prin opere nemuritoare: Alecsandri cu pastelurile sale, Negruzzi cu nuvela istorică, Russo cu poemul ȋn proză, Eminescu ȋn elegia erotică și filozofică, Creangă prin basmul cult și romanul copilăriei la sat, Slavici ȋn nuvela psihologică. Urmează apoi ca Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, H.P. Bengescu să modernizeze proza romȃnă, iar Tudor Arghezi, Lucian Blaga si Nichita Stănescu au primenit poezia.
Să nu uităm perioadele dificile prin care a trecut limba romȃnă, amenințată să fie turcită ȋn secole de ocupatie otomană. A urmat apoi latinizarea ei artificială sau perioada limbajului de lemn al comunismului. Ea devine permisivă ȋn epoca globalizării, anglicismele avȃnd o largă aderentă în prezent, când limba romȃnă se vorbește peste tot ȋn lume. Prin Ea, prin Alteța Sa, Limba Română, ne mentinem identitatea natională oriunde ne-am afla. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate ȋnstrăina fȃntȃna de izvoare scrie Al. Florin Tene. S-a vorbit apoi despre cele două cărti Dăltuiri de Radu Stanca, și Fratele fiului risipitor de Aurel Cioran, editate recent de Anca Sȋrghie și Marin Diaconu si prefațate de doamna profesor. Ȋndemnȃnd la lectură, Doina Popa a recitat poemele Frunzele-Elegie de toamnă si De ce dai voie vȃntului de Radu Stanca. Publicația academică Lumina slovei scrise, ajunsă la al X-lea volum anual sub redacția doamnei profesor Sîrghie, valorifică cercetarea studențească în domeniul umanist si pedagogic de la Universitatea Alma Mater din Sibiu. Cifra jubiliară a noului volum a fost marcată si prin albumul cu imagini de la evenimentele petrecute nu numai în comunitatea academică locală, ci si în viața profesională ori în cea culturală din țară sau din America, la care unii membri ai acesteia au participat.
Programul cultural este continuat de doamna profesoară Mihaela Ignat, care ne introduce ȋn paginile de jurnal ale volumului Din viata unui om oarecare, apartinȃnd inginerului Herman Victorov, volum apărut la editura Maple Red Publishing House, Toronto, 2012, o carte ȋn care se relatează aspecte din activitatea autorului. Mihaela Ignat ne-a vorbit nu numai despre carte, ci și despre omul Herman Victorov, despre realizările sale pe plan profesional de-a lungul carierei și recent pe plan publicistic. Se punctează cu admiratie și talent trăirile autorului: munca pe șantierele Romȃniei, relatiile cu oamenii, emigrarea, realizările profesionale, călătoriile prin lume și actiunile sale de ȋnaltă tinută morală și profesională.
Poeta Doina Popa continuă prezentarea cărtii domnului Victorov, jurnal care cucerește prin autenticitate, sinceritate și modestie, presărat uneori cu gheizere de mȃndrie, aceea de a fi romȃn, de a fi harnic și hotărȃt. Cartea este un imn ȋnchinat frumusetii oamenilor, muncii ȋmplinite, iubirii de oameni, indiferent de rasă și origini. Se evidentiază tinuta artistică și stilistică de ȋnaltă calitate a cărtii, fapt care-l ȋncadrează cu succes pe Herman Victorov ȋn rȃndul scriitorilor consacrati.
Domnul Victorov, cunoscut de mulți conaționali de pe continentul Nord-American, din România si nu numai, rostește în fata audientei cuvinte frumoase, reliefȃnd calitățile reale si posibilitătile poporului nostru. El formulează regretul pentru problemele actuale cu care se confruntă Romȃnia, aducȃnd acuze celor care se fac vinovati. Nu-i iartă pe cei care ne denigrează tara, profitȃnd de bunăvointa și ospitalitatea romȃnilor. Sunt mentionate elemente șovine care actionează din străinătate ȋmpotriva integritătii Romȃniei. In continuare, domnul Victorov ne-a vorbit despre limba noastră romȃnească și ca o aleasă pretuire, ne-a recitat poezia lui George Topȃrceanu Rapsodii de toamnă cu atȃta talent și vocatie artistică, ȋncȃt a dovedit cu brio că ȋnainte de a practica ingineria pe șantierele din tară, a fost o perioadă student la I.A.T.C. Iată un indirect îndemn ca să părăsim cât mai des ecranele televizoarelor, un periculos cronofag al epocii noastre, spre a deschide cărțile clasicilor români, după cum a îndemnat doamna profesor Anca Sîrghie. Făcând apoi câteva punctări ale călătoriei abia începute de romanul memorialistic al lui Herman Victorov prin comunitățile românilor din Canada, Statele Unite si România, pretutindeni primit cu viu interes, ea sugerează autorului perspectiva ca pe viitor să lărgească cercul răspândirii cărții prin traducerea în alte două-trei limbi străine.
Doina Popa a făcut apoi o scurtă introducere la volumul său Caleidoscop sentimental, publicat ȋn iulie 2013 la Editura Eikon din Cluj Napoca, o carte care transmite informatii despre lumea reală a romȃnilor din tară și din diaspora nord-americană. După cum observa Anca Sîrghie, calendarul evenimentelor din colectivitățile românilor americani a fost punctat de autoare cu o vibrantă simțire, cea prin care se trasează punți de afecțiune între țara noastră carpatină si orizonturile transatlantice ale unor comunități de români, iubitori de neam, dovedind că ei nu-si uită izvoarele. Cea mai concretă modalitate de a perpetua tradiția națională în spațiile diasporei de oriunde este aceea ca în familiile lor conversația permanent să se poarte în limba română, pe care cei vârstnici să o transmită tinerilor. Responsabilitatea bunicilor, care îsi îngrijesc nepoții în străinătate, este nobilă, ea cuprinzând si un asemenea imperativ spiritual. De ce? Pentru că viitorul este al tinerilor care cunosc cât mai multe limbi.
Profesoara Mihaela Ignat a continuat prezentarea celor două cărti ale Doinei Popa:
Zbor alb ȋn picături de rouă- volum de poeme apărut la Editura Eikon 2012- și Caleidoscop sentimental, evidentiind personalitatea și creatiile autoarei. Cu vocea ei caldă ȋn vibratii domoale a lecturat cu talent și emotie artistică versuri din volumul poetei.
Participanții la reuniune, sosiți cu aceeasi însuflețire din regiunea orasului canadian Windsor ca si din Michigan, au savurat stilul interactiv al desfăsurării evenimentului, în care intervențiile vorbitorilor nu au avut nimic formal, ci au fost lejere, firesti în cursivitatea lor, iar autorii au oferit exemplare din cărțile lansate. Multumind gazdelor de la Biserica Sfȃnta Treime din Troy, preotului Ioan Barbolovici și domnului Călin Cutean, invitatii au continuat schimbul de impresii ȋn arome de gogoși cu brȃnză, pregătite la biserică și vin romȃnesc de Cotnari și Murfatlar, oferit cu generozitatea-i caracteristică de domnul Victorov, dar și din cel preparat din struguri de California de bucovineanul nostru inimos, domnul Stefan Străjeri, directorul ziarului Curentul internaṭional- cotidianul romȃnilor de pretutindeni. Domnii Pompiliu Ignat si Sabin Sîrghie ne-au imortalizat, zȃmbitori, ȋn poze de grup și individuale pe toată durata evenimentului. Cȃte zȃmbete, atȃtea vorbe frumoase și simtiri alease. Ȋmi vin ȋn minte vorbele ȋntelepte ale lui Radu Stanca: Să-ti iubești cărtile. Să le iubești cu pasiunea cu care te iubești pe tine ȋnsuti. Au ȋn ele ceva din cumintenia lui Dumnezeu.
Privesc prezentabilul afiș al acṭiunii noastre. Acolo sus de tot, și-au dat mȃna spre colaborare, societăṭile culturale romȃnesti: Avram Iancu din Michigan și Graiul Romȃnesc din Ontario. Mai jos, ȋmpletindu-și operele, autorii actuali cu cei clasici, ȋntr-o corolă vie peste cele trei tări: Statele Unite, România si Canada, dovedind maniera ȋn care comunităṭile romȃnești pun ȋn valoare cultura și traditiile noastre, demonstrȃnd lumii ȋntregi că noi așa suntem cu adevărat
- Dexter, MICHIGAN, SUA.
|
Doina Popa 10/6/2013 |
Contact: |
|
|
