Vecina noastra China
Tot ce umblă, înoată, se târăste sau zboară cu spatele la cer este
comestibil (Proverb din Canton)
Pentru conducător, poporul este cerul; pentru popor mâncarea este
cerul ( Vechi proverb chinezesc)
Revenirea lui Deng Xiaoping pe scena politică chineză, în 1977, a însemnat o cotitură serioasă, cu efecte mari , nu numai pentru China , ci pentru întreg globul pământesc. Deng Xiaoping a aruncat la cos marxism-leninismul, a normalizat relatiile diplomatice cu SUA, cu FMI si Banca Mondială si, din 1980, a deschis larg portile pentru investitile si companiile străine. Capitalurile din SUA, din Europa, din Japonia nu s-au lăsat mult asteptate si s-au grăbit să profite de avantaje, trezind astfel … dragonul.
După 30 de ani de afluxuri de capital si industrializare, China a devenit a doua economie a lumii. Din cele patru directii de modernizare, agricultura, industria, tehnologia, armata, initiate de Zhou Enlai înaintea lui Deng Xiaoping, doar agicultura nu este la nivelul de science-fiction la care au ajuns industria si tehnologia. Armata, din populară a devenit tot mai profesionistă, mai modernizată, având ambitii mari si spre spatiul cosmic, ceea ce dă fiori vecinilor. Deocamdată nu e prezentă pe niciun teatru de operatii militare Dar în viitor?
Agricultura rămâne o problemă serioasă si nerezolvată. Cu doar 7% ( unele statistici mentionează 9%) din suprafata agricolă a lumii, China trebuie să hrănească ca.20% din populatia globului. Industrializarea a afectat în mare parte si acele 7-9% terenuri prin poluare, degradare etc.
Astazi , în China PIB-ul ar fi de ca. 2800 de dolari pe cap de locuitor, dar PIB-ul, ca indicator general de standard de viată, nu spune nimic despre cum , cât si ce fel mănâncă fiecare. Se estimează că ca. 300.000.000 de chinezi ar duce-o binisor, bine, foarte bine si excelent. Dar restul de un milliard? Cum si cât mănâcă acestia zilnic?
Cum să preîntâmpini foamea si foametea? Cumpărând, închiriind teren agricol peste tot unde se găseste. Si se găseste!
Ȋn zilele noastre, la lectia de geografie, un elev de gimnaziu ar răspunde asa: Republica Populară Chineză este situata în regiunea Asia de Est si de Sud-Est, are o suprafată de 9.573.000km2 ( aproape cât Europa, 10.180.000 km2) si se învecinează cu Marea Galbenă, Marea Chinei de Est si Marea Chinei de Sud, la nord cu Rusia, Kazahstan si Kirghistan, în vest cu Tadjikistan, Afganistan si Pakistan, în sud-vest cu India, Nepal si Bhutan, în Sud cu Myanmar, Laos si Vietnam, iar în est cu Coreea de Nord.
Dar unde-i România, asa cum sugerează titlul? Sau unde-i China lângă România? China este în …Ucraina!
Chiar dacă autoritătile ucrainiene ( ca si cele de la noi) ba stiu, ba nu stiu, China intentionează ( dacă nu cumva a si bătut palma) să “închirieze” în Ucraina, pentru vreo 50 de ani, cca.. 3.000.000 de ha de pământ arabil. (Vezi: http://rt.com/business/china-ukraine-agriculture-lease-267/) O surpafata de 30.000 km2, cam cât Belgia de mare ( 30.528 km2), pentru a face o agricultură intensă care să producă hrană multă, fără pretentii bio, anti.GMO etc. La concurentă cu alti cumăpărtori ( din Marea Britanie, SUA, UAE, Corea de Sud, Africa de Sud, Israel etc.) China aleargă pasnic după pământ prin lume, învecinându-se cu oricine. Mâine, poimâine s-ar putea învecina si cu Ucraina, prin România!
Printre resursele , pe care China le aspiră ca un urias aspirator, devenind aproape o gaură neagră la nivel global, iată că a intrat si pământul agricol.
Revenind la Armata Populară chineză, cea de ieri si cea de astăzi, cu vreo 40 de ani in urma , o înaltă oficialitate militară chineză declara unei reviste din Occident ( cred că Strategic Management Journal) că , la nevoie, China este în măsură ( de ce n-ar fi si astăzi?) să mobilizeze o armata de ... 200.000.000 de soldati!
Interesant este că în Apocalisa în cap.9 se spune:
“Zicând către îngerul al saselea, cel ce avea trâmbita: Dezleagă pe cei patru îngeri care sunt legati la râul cel mare, Eufratul. Si au fost dezlegati cei patru îngeri, care erau gătiti spre ceasul si ziua si luna si anul acela, ca să omoare a treia parte din oameni. Si numărul ostilor era de douăzeci de mii de ori câte zece mii de călăreti, căci am auzit numărul lor. Si asa am văzut, în vedenie, caii si pe cei ce sedeau pe ei, având platose ca de foc si de iachint si de pucioasă; iar capetele cailor semănau cu capetele leilor si din gurile lor iesea foc si fum si pucioasă. De aceste trei plăgi: de focul si de fumul si de pucioasa, care iesea din gurile lor, a fost ucisă a treia parte din oameni. Pentru că puterea cailor este în gura lor si în cozile lor; căci cozile lor sunt asemenea serpilor, având capete, si cu acestea vatămă. Dar ceilalti oameni care nu au murit de plăgile acestea, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se mai închine idolilor de aur si de argint si de aramă si de piatră si de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble. Si nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de fermecătoriile lor, nici de desfrânarea lor, nici de furtisagurile lor. “ (Apocalispa 9, 14-21)
Douăzeci de mii de ori câte zece mii fac … 200.000.000! Nu este o armată de …teracotă ci una modernă din zilele noastre, după se poate clar deslusi.
De aici , poate, au lansat unii zvonul cum că rasa galbena va domina lumea. Nicio rasă n-a dominat si nu va domina, ci lumea se lasă dominată de păcatele ei , din care fac parte si lăcomia si goana după profit si resurse la nivel global.
Desi , adesea i se acordă numai un sens duhovnicesc, textul din Apocalipsa arată că este vorba de o actiune militară de proportii în care o armată de 200.000.000 de soldati, modern echipată, trece prin Mesopotamia îndreptandu-se, probabil, spre Orientul Apropiat. Mesopotamia si Palestina, regiuni de începuturi ale omului si de sfârsit al istoriei, aflate constant sub războaie, unul mai amenintător si mai dureros decât altul.
Gândul ne duce , fără să vrem, la China. Si ce ar putea-o determina pe China să întreprindă un alt fel de mars lung cu o armată de 200.000.000 de soldati? Dispute teritoriale, perturbarea aprovizionării cu resurse de către altii sau foamea? Toate , dar ultima ar fi picătura care umple paharul.
De mult, China nu mai trimite comunicate oficiale cu al 500, al 600 –lea si ceva avertisment dat imperialismului american, dar perspectiva unui conflict major cu SUA a rămas pe agenda militară chineză, de la Mao : “Imperialismul american a invadat teritoriul chinez Taivan si îl tine de nouă ani sub ocupatie. Nu de mult el si-a trimis fortele sale armate să invadeze si să ocupe Libanul. Statele Unite au creat sute de baze militare în numeroase tări din lumea întreagă. Teritoriul chinez Taivan, Libanul si toate bazele militare americane în străinătate reprezintă tot atâtea funii care atârnă în jurul gâtului imperialismului american. Nu altcineva, ci însisi americanii au creat aceste funii si le-au atârnat în jurul propriilor lor gâturi, punând celelalte capete ale acestor funii în mâinile poporului chinez, ale popoarelor din tările arabe si ale tutror popoarelor iubitoare de pace din lumea întreagă care se opun agresiunii. Cu cât agresorii americani vor rămâne mai mult timp în aceste locuri, cu atât mai tare se vor strange funiile în jurul gâturilor lor. (Cuvântare rostită la Conferinta Supremă de Stat, 8 septembrie 1958 – Citate din operele presedintelui Mao-Tzedun – Editura pentru limbi străine, Pekin 1972 ). Cuvintele acestea au ceva profetic în ele. Vezi si : http://www.rense.com/general38/conflict.htm. SUA se simteau mult mai comfotabil când China lui Mao lansa avertismente foc cu foc, Armata Populara fiind echipată cu pusti din al doilea razboi mondial, decât acum când armata Chinei se dotează cu portavioane si tinteste si spatiul cosmic.
Si când se vor întâmpla toate acestea? Oricând. După semnele vremurilor , se pare că îngerii sunt pe punctul de a înfăsura complet sulul timpului ( care timp nici nu se comprimă, nici nu se dilată) dar mai au ceva probleme cu franjurile pentru a le descâlci....
Si ce se va întâmpla cu noi? Chiar de vom si muri, vom ajunge la liman cu pacea lui Hristos , dacă vom nădăjdui în si ne vom tine aproape de Hristos. Marana tha!
Nicusor Gliga
Bucuresti, 4 octombrie 2013
Sf.Ierotei, episcopal Atenei; Sf.Mc. Petru din Capitoliu; Sf.Mc.Domnina si fiicele ei Verina si Prosdoca; SfMc.Audact si Calistena, fiica lui; Preacuviosul Părinte Ammun Egipteanul; Sfintii Mucenici Faust, Gaiu, Eusebiu si Herimon diaconii.
|
Nicusor Gliga 10/5/2013 |
Contact: |
|
|
