Ion Segărceanu : " Un ... vers zăbavă "
Am citit cu deosebită plăcere noua carte de versuri semnată de poetul Ion Segărceanu, pe care eu l-am sfătuit să se orienteze către Ed. "Cuvîntul" din Rep.Moldova. La aparitia volumului mă aflam la Chisinău si unii dintre autorii care au luat cunostintă de noua aparitie editorială au avut cuvinte de apreciere fată de confratele lor, comparându-l cu unii dintre cei mai valoroși scriitori ai secolului trecut și acel de az, cu care se înrudeste prin tematica abordată si prin profundul sentimentalism cu care tratează subiectele respective.
Ca orișicare scriitor și poet, Domnia sa descrie epoca, etapa de dezvoltare a societătii din carre face parte cu multă dragoste și pasiune, dar totodată pare să fie și obsedat în poeziile sale de un regret asupra acelor vremuri prin care l-a purtat carma vietii la sfârșit de mileniu...
Această carte - a 24-a în ordinea aparitiilor de până acum ale poetului - este încărcată de gravitatea asumării vârstei si a responsabilitătii "artei poetice", titlul acesteia fiind sugestiv pentru ceea ce cronicarii nostri de început numeau "dulcea zăbavă a scrisului". Aceasta presupune, pentru fidelii cititori ai poetului, noi promisiuni si posibile aparitii în vastul orizont al liricii contemporane...
Autorul, stabilit de mai multi ani la Toronto, spatiul în care a dat, între altele, la iveală volumul "Poezii pe frunze de artar - Jurnal liric canadian" - este coplesit de puternicul sentiment al scurgerii timpului său în alt ritm si cadru geografic: "Sunt bătrân acuma, ca si ei (referire la părintii săi)/ Glasul meu abia mai răzbate,/ Pasii-mi sunt mai temători, mai grei,/ Hâde umbre mă pândesc din spate. (...)Unde-i pâinea, bună-rea, de-acasă?/ Unde-i casa? Oh, cumplit cosmar!,/ Am rămas pribeag - dar cui ce-i pasă?-/ Să doinesc pe frunze de artar...// Tot ce-a fost visare, vers se curmă,/ Firul vietii tors e-ncet de Parce/ Si privesc cu ochi umbriti în urmă:/ Tineretea nu se mai întoarce!...("Tot ce-a fost visare, cânt"). Obsesiva reflectie asupra înstrăinării de lucrurile fa-miliare de-acasă, de copilărie, de spatiul natal, dătător de încredere si imbolduri creatoare, revine adesea, contaminată de acelasi puternic sentiment al regretului, al neputintei de a întoarce lucrurile la starea lor initială: "Greul si zăbava tot mai des mă-ncearcă/ Si mă simt ca într-o subrezită barcă/ Ce, icnind, mă poartă pe-o smolie mare/ Fără de busolă, vâslă ori salvare. (...) Mă întorc în satu-mi nins de lună plină:/ Curtea e pustie, casa în ruină-/ Schiaună un câine,Valea o răscoală,/ Nimeni nu m-asteaptă-n porta veche, goală... ("Greul si zăbava").
Încă din poeziile din tinerete, în care recunoaste cu mândrie că adevăratii săi maiestri si modelele sale în arta poetică au fost Eminescu, Esenin si Blaga, Ion Segărceanu s-a dovedit un stilist consecvent cu darul său artistic, un perfectionist al versului. Cunostintele sale în acest domeniu îsi au începutul în Facultatea de Filologie urmată la Universitatea bucuresteană, în bogătia lecturilor din literatura lumii, fapt dovedit si de volumul de traduceri din lirica universală - "Fascinatia lirei" (Buc., 1993). Înzestrarea si talentul merg adesea până la a slefui si "rotunji" astfel poeziile, cu aplicatie de bijutier; ca în "Magic ceas": "Bate ceasu-n mine, bate,/ Biologic - dat de Dumnezeu,/ Ticăitul lui răzbate/Metronomic, din lăuntrul meu (...) N-are normă, n-are stare,/ Cifrul e la bunul Dumnezeu, / Bate lin, zorit ori tare/ În adâncul sufletului meu...
În acest sens converg în prezentul volum si poeziile din ciclul "Addenda" cu mentiunea "Din laboratorul literar", care vorbesc despre inventivitatea si disponibilitatea creativă a autorului, oferind "cheia" si plăcerea lecturării lor (a se vedea în acest sens "Poeme într-un vers", "Distihuri" , "Mit indic", "Câinele înfometat", "Protest", "Blândul Tom", "Corrida", poeziile gen "caligrame" etc. Cele câteva conturări originale în engleză, ca si poezia în rusă "Primăvara", adaugă o notă în plus la potentialul exprimării lirice a autorului:
Cu privire la poetul Ion Segărceanu s-au exprimat până acum multi comentatori si critici literari, prezenti în principalele dictionare, antologii si enciclopedii din tară. Dintre acestea, retinem o apreciere cu caracter generalizator, care oglindeste cu fidelitate specificul liricii sale : "Prin toată creatia sa de până acum, Ion Segărceanu se dovedeste un adevărat profesionist al scrisului. Acesta a făcut din poezie ratiunea sa de a fi, practicând un model liric de elevată tinută ideatică si stilistică. Receptiv la tendintele novatoare, el se păstrează cu măsură în limitele clasicismului, presărat cu vădite accente neoromantice si moderniste, care reprezintă în fapt particularitatea distinctivă a liricii sale"...
Toronto / sept 2013
|
Iacob Cazacu 9/29/2013 |
Contact: |
|
|
