Marginalii la Congresul Mondial al Eminescologilor
Mihai Cimpoi are, în imaginatia lui Eugen Simion, „figura si semnele comportamentale ale unui răzes din epoca lui Stefan cel Mare. Voinic, teapăn, niciodată grăbit, cu vorba domoală [...] tine drumul drept, pe la mijloc, si, de-i pornit într-o directie, n-o schimbă până nu ajunge la locul cuvenit [...] nu-i un om de vorbe si ce promite face [...] duce lucrurile la capăt[...] si nu lasă neterminată catedrala pe care a început-o”.
Această magistrală si exactă caracterizare a fost adeverită, recent, la Chisinău, prin organizarea celui de-al doilea Congres Mondial al Eminescologilor (3-4 septembrie 2013), sub deviza „A-l cunoaste pe Eminescu, a-l face cunoscut lumii”. Catedrala de care a scris Eugen Simion se numeste Mihai Eminescu si a fost construită neîntrerupt pe Mihai Cimpoi timp de decenii, ultimele pietre, puse la temelie fiind Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic (Chisinău, Edit. Gunivas, 2012) si recentul Congres. Congres care, pus sub egida Academiei de Stiinte a Moldovei (presedinte: acad. Gh. Duca), Institutului de Filologie (director:prof. univ. Vasile Bahnaru), Institutului Cultural Român din Chisinău (director: acad. Valeriu Matei), Centrului Academic International „Eminescu” (director fondator: acad. M. Cimpoi, coordonator: Elena Dabija) si cu participarea activă a acad. Eugen Simion, a reunit personalităti din arealul românesc, dar si traducători de marcă ai autorului Luceafărului: Mario Castro Navarrette (Chile), Oleg Goncearenco (Ucraina), Dimitri Karalis (Rusia), Giuseppe Manitta (Italia), Irfan Unver Nasrattinoglu (Turcia), Kopi Kyčyku (Albania) etc.
Deschizând lucrările în sala azurie a Academiei de Stiinte, acad. M. Cimpoi a dat replica trimisului Moscovei la Chisinău, un oarecare Rogozin (care declarase, cu o zi înainte, arogant, că apropierea R. Moldova de UE si România va aduce frig la Chisinău): „chiar dacă prin absurd vom îngheta de frig, în niciun caz nu vom îngheta de frică”, iar dacă Basarabia este (încă) săracă, este însă bogată spiritual. Acad. Gh. Duca, presedintele Academiei din Chisinău, a subliniat importanta si necesitatea acestui congres, a amintit unele din realizările europenistilor basarabeni: un bust ridicat lui Gr. Vieru la Cimitirul Central (Armenesc), unde si-a aflat odihna si ne veghează, deschiderea anului scolar cu imnul „Limba noastră”, în viitor urmând să ridice, în scuarul din fata Academiei, un monument dedicat limbii române. Cu acest prilej, i-a acordat colegului său bucurestean, acad. Eugen Simion, diploma si medalia „Gr. Vieru”.
„M-ati răsfătat”, i-a replicat Eugen Simion, folosind o expresie a lui Serban Cioculescu. Academia, a spus domnia sa, este institutia care apropie, uneste pe toti românii, sustine valorile autentice, în care apărarea limbii române a fost preocuparea tuturor membrilor ei, încă de la înfiintare; în acelasi timp, a elogiat pe românii de performantă care au intrat în istoria si cultura altor popoare si a sesizat că, la Chisinău, pe stradă sau la TV, limba română se vorbeste tot mai literar.
Mesajul presedintelui R. Moldova, Nicolae Timofti, s-a axat pe europenismul eminescian: Eminescu a visat la o Europă unită, iar cei care sunt prieteni ai lui Eminescu sunt prieteni si ai Basarabiei: Pentru acad. Valeriu Matei, directorul îndreptătit al ICR Chisinău, Eminescu este coloana vertebrală a culturii române, la Eminescu nu se rămâne, ci se ajunge, iar M. Cimpoi este ambasadorul plenipotential al culturii române. Pragmatic, a propus publicarea comunicărilor într-un volum, iar spatiul din fata Academiei să se numească „Piata Limbii Române”. Victor Crăciun, presedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, el însusi un recunoscut eminescolog, a sesizat că cele două Academiei, de la Bucuresti si Chisinău, au actionat ca una singură, în spiritul eminescian, căci marile spirite se întâlnesc întotdeauna sub cupola Eminescu.
Acad. Eugen Doga, cel care a transpus în muzica simfonică pe Eminescu si spiritul său, a mărturisit că Eminescu este în acelasi timp si un compozitor, căci fiecare vers al său contine o muzică aparte (menestrelul Tudor Gheorghe afirmase si el că nu poate compune pe versurile Eminescului, căci însăsi poezia sa este muzică), pasiunea sa pentru „omul deplin al culturii românesti” (C. Noica) o are de la M. Cimpoi, iar la Bellu, Poetul se simte singur fără Veronica. Metaforic, dar cu multă subtilitate, celebrul compozitor ne îndeamnă să mergem după soare, dar spre Apus, căci spre Răsărit, „soarele” ne orbeste. Spre surpriza multora, Eugen Doga ne-a oferit, în cocheta sa casă din Chisinău, o seară muzicală de exceptie, cu primele arii din viitoarea sa operă muzicală despre cuplul ideal Veronica-Mihai. E de dorit ca, oficial, la viitoarele congrese, să fie inclusă si o seară muzicală Eugen Doga, eventual cu invitarea Luciei Olaru Nenatti, cea care a reconstituit prezumtivele cântece fredonate de Eminescu. Scriitorul si editorul M.R. Iacoban, făptuitorul atâtor acte de cultură autentică si cunoscătorul deplin al istoriei si mentalitătii basarabene, a amintit de prima carte a lui Gr. Vieru apărută în România, Steaua de vineri, în 1978, la „Junimea” condusă de M.R. Iacoban si cu o binecuvântare de Nichita Stănescu.
Cei doi academicienii din Cernăuti, Alexandrina Cernov si Vasile Tărâteanu, s-au integrat contextului eminescian, primul vorbind despre relatia lui Eminescu cu Cernăutiul si mai ales activitatea Aglaiei Eminescu, iar V. Tărâteanu a vorbit, în stilul său caracteristic, adică cu patos, despre cele 30 locuri cernăutene legate de numele lui Eminescu, sterse după 1944, prin distrugerea de plăci sau monumente memoriale, schimbarea denumirii străzii Eminescu în str. M. Gorki. După 1990, s-a dezvelit bustul lui Eminescu (sculptor Marcel Guguianu), a fost eliberată de chiriasii casei lui A. Pumnul, urmând a fi transformată în muzeu.
Renumitul editor N. Georgescu a reiterat necesitatea editurii antumelor eminesciene, subliniind subtilitatea versurilor, fiecare poezie are valoare în parte, dar au aceeasi valoare si luate în totalitate, ele au o înlăntuire (a se vedea vol. de Poesii, editat de Titu Maiorescu). Nu întâmplător, Academia Română, prin Eugen Simion, i-a încredintat reeditarea editiei Perpessicius.
Adrian Dinu Rachieru, sociolog la bază, dar un pertinent critic literar si fin observator al fenomenului literar în general si al eminescianismului în special, ne recomandă să convietuim întru Eminescu, sesizând pericolul tezei despărtirii de Eminescu, al hibernării eminescologiei, necitirii scriitorului, neasumării eminescianismului, caragializării receptiei lui Eminescu, criticii de „urechială” fată de saltul denigratorilor, alăturându-se îndemnului lui C. Noica („să ne asezăm în răspundere”) sau al lui Edgar Papu („să-l studiem pe dinăuntru”).
O excelentă dezertatie a făcut scriitorul Viorel Dinescu, matematician de profesie, colaborator al institutiilor de cultură si presă românească de la Chisinău, despre Eminescu si matematica.
Au mai vorbit, în cadrul dezbaterilor, prof. D. Copilu-Copilin si grupul de la Târgoviste (care a organizat o expozitie si a donat cărti, grup format din Mircea Nită, G. Coandă, I. Mărculescu, Corin Bianu), M. Sălcutan (Buzău), Ion Pavăl si M. Chiriac (oficialii com. sucevene Dumbrăveni, care editează publicatiile Omagiu lui Eminescu si Poeti ai nemuririi noastre), Fl. Copcea (Drobeta Tr. Severin), Mihai Sultana Vicol, St. D. Popa, Ioan de Hondol, Avram Crăciun, gen. Mircea Chelaru, Catinca Agache etc.
A fost lansate cărti apărute la editurile „Gunivas” (Chisinău), „Semne” (Bucuresti) „Bibliotheca” (Târgoviste), Fundatia Natională pentru Stiintă si Artă si, ca de obicei,Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, monografia lui M. Cimpoi, Modelul de existentă: Eugen Simion, Tudor Nedelcea, Eminescu, albumele dedicate lui Adrian Păunescu, Reginei Maria si lui Aurel Vlaicu.
La manifestările de la Craiova si Bârca dedicate memoriei lui Adrian Păunescu, Mihai Cimpoi si N. Dabija au anuntat intentia basarabenilor de a inaugura la Chisinău Cafeneaua literar-artistică „Galbenă gutuie”. Inaugurarea s-a produs cu acest prilej, Adrian Păunescu fiind autorul unor splendide poezii dedicate Poetului, a cântat „Doina” în Cenaclul „Flacăra” (când poezia era interzisă), în rezumat, a întretinut vie memoria Poetului-nepereche. Cafeneaua a fost inaugurată în hotelul „Bella Donna”, care l-a găzduit pe autorul „Repetabilei povară” în zilele primirii sale ca membru de onoare al Academiei de Stiinte a Moldovei.
Lucrările Congresului Mondial al Eminescologilor au continuat la Centrul Academic International „Eminescu”; aici a fost sărbătorit Eugen Simion cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. Si-au exprimat opinia despre cel sărbătorit Mihai Cimpoi, N. Dabija, Valeriu Matei, Victor Crăciun, Tudor Nedelcea, N. Georgescu, Theodor Codreanu (care a impresionat auditoriul prin obiectivitatea si profunzimea ideilor), Adrian Dinu Rachieru. Eugen Simion merita omagiat la acest congres având în vedere meritele sale incontestabile în valorificarea operei eminesciene, ca critic (Proza lui Eminescu) sau editor (colectia „Opere fundamentale”, facsimilarea în 38 volume a manuscriselor).
Ca vicepresedinte (1 febr. 1994 – 16 ian. 1998), presedinte interimar (15 oct. 1997 – 16 ian. 1998) si presedinte (16 ian. 1998 – 4 apr. 2006) al Academiei Române, Eugen Simion este autorul marilor proiecte academice; editarea de atlase lingvistice, etnofolclorice, a tratatului de istorie a românilor (10 volume), a Dictionarului General al Literaturii Române (7 vol.), a editat peste 150 volume ale scriitorilor români în colectia „Opere fundamentale”, instituirea indemnizatiei de merit, a Zilei Culturii Române si Ziua Limbii Române, a impus, în institutiile de cercetare, conceptul de disciplină si performantă stiintifică, a primit, ca membrii de onoare, personalităti marcante din străinătate: Papa Ioan Paul al II-lea (înaltul prelat acceptând să fie membru doar al Academiei Române), Rosa del Conte, Yehudi Menuhin, Adam Puslojici, Alain Guillermou, Al. Safran, Klaus Heitman, Pierre Messmer, Basarab Niculescu, Eliezer Wiesel, N. Dabija, Petru Soltan, Michael Metzetin, Valeriu Matei, Vasile Tărâteanu, etc., membrii postmortem: Dinu Lipatti, Carol Davila, N. Ciorănescu, Al. Macedonski, Edgar Papu, Al. Piru, Liviu Rusu, Vl. Streinu, Emil Cioran, E. Ionescu etc. În urma unor sesiuni stiintifice, a elaborat un comunicat privind inexistenta limbii moldovenesti si a aromânilor ca popor aparte. Ca manager, a finalizat constructia aripii noi a Bibliotecii Academiei, a readus în patrimoniul academic marile donatii, iar ca om are cultul valorii si al prieteniei, incită permanent la tolerantă, suportând cu stoicism si unele dezamăgiri din partea unor prieteni sau procese penale pentru fapte de cultură (pentru facsimilarea manuscriselor eminesciene, editarea operei lui Emil Cioran, conform principiului „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”).
Vădit emotionat, multumind vorbitorilor, Eugen Simion a expus unele idei si date biografice. Si-a început cariera ca somer (timp de 5 ani), desi era sef de promotie, timp în care s-a specializat în manuscrisele eminesciene, si în scrierea vol. Proza lui Eminescu, desi editorul Zigu Ornea i-a propus, pentru tipărire, „Traditiile realismului socialist în presa românească”. Generatia ’60 a devenit celebră si pentru că a sustinut autonomia esteticului si neimplicarea politicului. Până în 1990, scriitorii au fost uniti, apoi criteriul politic a primat astfel încât „m-am trezit în cealaltă tabără”, fără voia mea. „Sunt un sentimental lucid”, care si-a făcut o minimă datorie fată de cultură. Este încrezător în viitorul nostru „Natiunea, cultura română nu moare, astfel dispare Europa”, a conchis sărbătoritul.
Desfăsurat între vizita acestui „oarecare” Rogozin (care s-a trezit vorbind la Chisinău) si a patriarhului Kiril al Moscovei (care a beneficiat de afise stradale si primire ca a unui important sef de stat si nu a unui umil călugăr cum ar fi normal), Congresul Mondial al Eminescologilor de la Chisinău (3-4 sept. 2013) a dovedit, dacă mai era cazul, superioritatea culturii, a spiritualitătii în genere în fata politicului, superioritatea si dominatia spirituală fată de măruntii oameni politici (inclusiv ai bisericii moscovite) ai vremii noastre.
|
Tudor Nedelcea 9/23/2013 |
Contact: |
|
|
