Nevoia de scoală
La 3 septembrie a inceput scoala in Canada. "Back to school !" este chemarea care se adresează, in primul rând micilor scolari, elevilor si studentilor, părintilor, educatorilor de la toate nivelurile - fie ei teachers (educatoare de grădinita, invătători, profesori in invătământul preuniversitar) sau university professors. Emotii pentru copii, părinti, bunici. Printre bunicii cu emotii si bucurii ne numărăm si noi , singura noastră nepotică a păsit curajoasă si cu succes, sperăm noi, in clasa I-a.
Alături de studenti (in acceptia canadiană - copii si tineri de diferite varste care studiază, invată), de dascălii, de părintii acestora, precum si de institutiile, asezămintele implicate etc., noi ceilalti, adulti si varstnici, participăm sentimental la sărbătoarea inceperii scolilor, amintindu-ne de timpurile cand si noi eram elevi, apoi studenti, iar cei care au slujit scoala la catedra sunt incercati in fiecare septembrie de nostalgii in plus. Literatura universală, prin reprezentantii ei de frunte, evocă in pagini nemuritoare gânduri si amintiri stârnite de redeschiderea scolilor in fiecare toamnă.
Ca la ficare inceput de an, dorinta fiecăruia dintre cei implicati este necesitatea de comunicare, de colaborare, intre toti factorii educationali-scoală, familie, societate. Competenta oamenilor scolii, ca si experienta si pregătirea unora dintre părintii copiilor si tinerilor, sunt puse in valoare printr-o comunicare sistematică. Colaborarea forurilor si institutiilor ce au rol in educarea tinerelor generatii nu pot fi decat benefice pentru formarea viitorilor cetăteni, lucrători si specialisti in diferite domenii de activitate.
Dacă astăzi elevul are urechea inclinată, adesea, spre cellphone si nu spre spusele dascălului, dacă astăzi elevul se crede adesea destept si atoatestiutor fiindcă e capabil sa navigheze pe Internet, profesorul rămâne "busola" care poate si trebuie să ghideze mintile spre adevăr si realitate, spre cultură, valori morale si metode de afirmare.
Astăzi, ca si ieri, dascalul se dovedeste indispensabil, in ciuda unor voci ce cred că elevii de astăzi sunt mai destepti decat cei de ieri si pot invăta prin "corespondentă". Pledăm pentru respectul datorat educatorilor, profesorilor, atat in relatia profesor-elev, cat si in relatia profesor-părinte, pentru autoritatea cuvenită profesorilor. Adevăratii profesori sunt călăuze iscusite ce insotesc mintile tinere neexperimentate in fundamentale călătorii de explorare. Ei nu sunt, pe de alta parte, invulnerabilii eroi, detinătorii absoluti ai adevărului, cum ii vedem in prima zi de scoală.
Invătăm, cu timpul, de la profesorii nostri, că sunt si ei oameni cu slăbiciuni si pasiuni, care stăpanesc, insă, dificilul mestesug de a-si lăsa grijile la usa clasei, sunt oameni care, fără a cunoaste toate tainele lumii, au harul de a ne trimite pe noi in căutarea lor.
Profesia didactică nu este una oarecare, ci una de mare responsabilitate care merită să se afle printre profesiile de prim statut social. Si aceasta pentru că profesoratul ca vocatie se manifestă prin dra-gostea pentru cunoastere si pentru oameni. Ea e cea care se transmite. Ea e calea spre cuvinte si metode potrivite, spre răbdare, intelegere, apropiere si respect. Iar invătământul este un domeniu care, pe bună dreptate, prin importanta sa, creează această largă efervescentă.
Alături de părinti, bunici si prieteni, cu toată dragostea urăm succes la invătătura in noul an scolar copiilor si tinerilor din comunitatea noastră din Canada si din România, să se formeze in spiritul adevărului, si concordiei, al respectării valorilor morale autentice pentru ca societatea viitorului să se afle pe mâini bune.
|
Puiu Popescu 9/4/2013 |
Contact: |
|
|