La 70 de ani de la nastere - Adrian Păunescu omagiat la Craiova si Bârca
Timp de trei zile (19-21 iulie 2013), Cetatea Băniei si Bârca copilăriei sale au fost capitala românismului, a muzicii si poeziei. La împlinirea a saptezeci de ani de la nasterea ilustrului scriitor si om politic, Adrian Păunescu, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Fundatia Culturală „Iubirea”, Fundatia Constantin si Miscarea de Rezistentă (condusă de Marius Tucă), în parteneriat benefic cu Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judetean Dolj si Biblioteca „Alexandru si Aristia Aman” din Craiova au organizat prima editie a Festivalului International „Adrian Păunescu”. Dar, trebuie să spunem din capul locului că sufletul acestui festival a fost familia scriitorului: copii Ana-Maria si Andrei si sotia, Carmen. Spunem acest lucru, dintru început, având în vedere, de pildă, Zilele „Marin Sorescu”, organizate tot la Craiova, si la care nu s-a reusit participarea întregii familii Sorescu, motiv pentru care casa autorului „Liliecilor” de la Bulzesti, construită din banii săi si pe care si-a dorit-o casă memorială, este disputată patrimonial de familie, în timp ce ploaia pătrunde încet si sigur în interiorul ei. Ana-Maria, Andrei si Carmen au făcut ca Adrian Păunescu să nu intre în conul de umbră, asa cum, din păcate, se întâmplă cu alti doi mari scriitori: Ioan Alexandru si Marin Preda. Apreciem la modul superlativ eforturile legistice si financiare ale familiei si institutiilor organizatoare, dar trebuie să subliniem, câteodată, absenta nejustificată a conducerii filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor ( Adrian Păunescu a fost scriitor, timbrul literar pentru cărtile sale a îmbogătit financiar Fondul literar) de la acest eveniment literar (absentează cu perseverentă si la Zilele „ Marin Sorescu”) si a Directiei de Cultură Dolj ( prezentă doar în ultima zi prin directorul ei).
Festivalul International „Adrian Păunescu” a debutat pe 19 iulie în sala de festivităti a Primăriei Craiova, cu o incitantă sesiune solemnă, un micro Congres al Spiritualitătii Românesti, pe care l-a condus Adrian Păunescu. A avut acest caracter de micro Congres nu numai prin faptul că a fost moderat de prof. dr. Victor Crăciun, presedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (ligă care organizează si Congresul Spiritualitătii Românesti), dar si prin participarea internatională a românilor din tară si de pretutindeni, din Basarabia (acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, prof. univ. V. Bahmaru, prof. univ. V. Grozav, prof. univ. Gh. Prini etc.), Bucovina (acad. V. Tărâteanu), Bulgaria (Ivan Alexandrov), Serbia. Din tară au onorat acest festival si pe Adrian Păunescu în mod special: gen. Mircea Chelaru, scriitorii: N. Georgescu, Doina Rizea, Viorel Dinescu, Mihai Sultana Vicol, Hajdu Gyözö, prof. univ. Ilie Cristescu, ec. Ioan Botezan etc.
Primarul Craiovei, prof. dr. Lia Olguta Vasilescu, a precizat că Festivalul International „Adrian Păunescu” se înscrie în cursa pentru ca Bănia să poată deveni, în 2021, capitală culturală europeană: „La câtiva ani de la trecerea în vesnice a marelui Poet Adrian Păunescu continuăm să ne purtăm ca si cum ar fi printre noi. Evocăm poetul, autorului «Imnului Craiovei», pe care multi încă îl cântă. Îmi doresc ca acest festival să devină unul de traditie pentru Craiova. Pentru noi, Adrian Păunescu nu va rămâne doar o statuie sau un nume de stradă, el va rămâne întotdeauna copilul rebel al Olteniei”.
În acelasi ton cu edilul sef al Băniei, presedintele Consiliului Judetean, Ion Prioteasa, coleg de partid cu omagiatul, a mărturisit că având „privilegiul de a-l cunoaste, de a împărti cu el momente prietenoase, de a asculta, de multe ori până târziu în noapte, trăirile acestui suflet tumultos si a vedea bucuria cu care se dăruieste celor din jur, nu pot si nu voi vorbi despre Adrian Păunescu la trecut. Sunt personalităti care, prin energiile pe care le descătusează, prin felul în care smulg destinele semenilor de pe orbitele mărunte ale cotidianului, proiectându-le către împlinire, evadează din granitele strâmte ale timpului. De aceea spun că Adrian Păunescu este: Miscarea culturală care ia nastere la Craiova, odată cu această primă editie a festivalului international care îi poartă numele, este cea mai bună dovadă că flacăra poetului arde în continuare”.
Au mai vorbit în sala Primăriei, rostind cuvinte de piosenie: N. Georgescu, V. Tărâteanu, V. Grozavu, Ivan Alexandrov, Tudor Nedelcea M. Cimpoi, Ilie Cristescu, Mircea Chelaru, N. Dabija.
A doua zi, de Sfântul Ilie, ziua sa de nastere, a fost dezvelit la Bârca, bustul Poetului, opera sculptorului Al. Deacu, moment în care s-au rostit emotionante cuvinte de către primarul comunei, Marin Popa, presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, Petre Gigea, primarii din comunele care au deja bustul său (Boldu, Dumbrăveni, Alba etc.), Angelica Stoican a cântat Cântecul Maresalului, pe versurile poetului, iar elevii liceului din localitate au prezentat un reusit program artistic în fata unui numeros public local. S-a vizitat, în continuare, Casa părintească si, apoi, Crama „Domeniile Coroanei” de la Segarcea (principalul sponsor)).
Seara, în foaierul Teatrului National „Marin Sorescu” au fost lansate vol. Maluri de Prut (o antologie din poeziile poetului dedicate Basarabiei, editată la Chisinău de editura „Stiinta”, prefatată de acad. Gh. Duca si acad. N. Dabija), prezentat de V. Grozavu si Gh. Prini), De la Bârca la Viena si înapoi (editie necenzurată) prezentată de N. Arsenie si albumul Adrian Păunescu 1943-2013, o excelentă realizare documentară si artistică (apărută la Editura Semne, condusă de Sanda si St. Dulu), ca un „omagiu adus memoriei Poetului la data când ar fi aniversat 70 de ani de la nastere”. Albumul a fost realizat de Cristiana Crăciun, Victor Crăciun, Tudor Nedelcea, Ana-Maria Păunescu, Andrei Păunescu, Carmen Păunescu, dar rolul de „furnică-regină” l-a avut Cristiana Crăciun. Volumul a apărut cu sprijinul financiar al Bibiliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman” din Craiova (director prof. dr. Lucian Dindirică) si editat sub egida Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Este o lucrare de exceptie, îmbinând fotografii din arhiva familiei, ale Ligii Culturale sau ale autorilor, cu un cuvânt înainte, Portret neconventional, semnat de Eugen Simion si prefata lui Victor Crăciun, Recunoastere si recunostintă. Urmează cap. Din cronica vietii si activitătii si În amintirea contemporanilor: Nichita Stănescu, Al. Piru, Z. Stancu, Mircea Eliade, Marin Preda, Amza Pellea, M. Ungheanu, Marin Sorescu, N. Manolescu, Cella Delavrancea, G. Dimisianu, O. Paler, E. Barbu, Serban Cioculescu, I. Brad, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Gh. Tomozei, Fănus Neagu, L. Ulici, Dinu Săraru, Moses Rosen, N. Steindhardt, C. Noica, Gr. Vieru, Nestor Vornicescu, A. Puslojici, Fănus Băilesteanu, I. Milos, D.R. Popescu, Antonie Plămădeală, St. Andrei, Mircea Chelaru, Tudor Gheorghe, N. Dabija, N. Breban, A.D, Rachieru, Dan Zamfirescu, Răzvan Theodorescu, V. Tărâteanu, I.Iliescu, Tudor Nedelcea, V. Grozavu, Petre Gigea, Ov. Ghidirmic, I. Prioteasa, Cristiana Crăciun, M. Barbu, Th. Codreanu, L. Dindirică, Viorel Dinescu, Antonie Solomon, Marian Popa, Lia Olguta Vasilescu etc., etc.
Au mai vorbit despre scriitorul omagiat: Ov. Ghidirmic, Petre Gigea-Gorun, N. Dabija, V. Tărâteanu, Mihai Cimpoi, Hajdu Gyözö, Marius Tucă. Moderatorul actiunii, Eugen Simion, a subliniat meritele literare ale scriitorului, elocinta sa (în contrast cu cei care „urâtesc, jupoaie” limba română), implicarea Omului Păunescu în rezolvarea unor nedreptăti ( a intervenit la regretatul Cornel Burtică ca vol. 2 din Scriitori români de azi să nu fie dat la topit, l-a sprijinit în obtinerea de fonduri pentru facsimilarea celor 38 volume de manuscrise eminesciene, împreună au colaborat la instituirea „indemnizatiei de merit” si a Zilei Culturii Române etc.). Adrian Păunescu ( ca si Andrei Păunescu) a fost studentul, apoi doctorandul lui Eugen Simion cu o teză despre generatia 60, văzută din interiorul ei.
A urmat momentul mult asteptat: decernarea de primii. Întâi, Lia Olguta Vasilescu, primarul Craiovei, a înmânat plachete lui Hajdu Gyözö, N. Arsenie, Stefan Andrei, Ferenc Füredi (traducătorul maghiar al poeziei Capul de la Torda ), basarabenii, prin V. Grozavu, au acordat familiei, monede de aur si argint (emise de Banca R. Moldova) familiei Adrian Păunescu si primarului Craiovei, iar Sindicatul Cadrelor Militare disponibilizate a acordat familiei o diplomă de recunostintă pentru „maresalul poeziei române”.
Presedintele juriului Concursului International de Poezie, Eugen Simion (din juriu au făcut parte: M. Cimpoi, Victor Crăciun, V. Tărâteanu, I. Brad, Viorel Cosma, Eugen Doga, N. Dabija, Tudor Nedelcea, Andrei Păunescu, Adam Puslojici Eusebiu Stefănescu, Carmen Păunescu) a anuntat fericitii câstigători ai acestui concurs (s-au înscris aproape 300 de concurenti) care si-a propus „să acorde o sansă scriitorilor care încă mai cred că talentul nu este un defect, ci o armă împotriva degradării generale la care asistăm de atâta vreme încoace. Pentru că Adrian Păunescu a refuzat mereu îngrădirea libertătii de exprimare”.
Marele premiu, înmânat de Marius Tucă, a fost acordat scriitorului gorjan Adrian Frătilă (n. la 6 martie 1950, autorul vol. Echinoctiul de fiecare zi, 1974, Vânător înzepezit, 1983, Carte pentru învătat alfabetul minunat, 1986, Smecherici, 1996, La arat văzduhul, 1996, Restantier la primul meu mileniu, 2011). Premiul special a fost acordat lui N. Dabija, premiul I, Geo Ciolcan, premiul II, Ioan Nicoleta Dopu, premiul III, Gh. Oproiu, cele trei mentiuni fiind atribuite unor tineri scriitori.
Ultima zi a fost consacrată atribuirii numelui Adrian Păunescu unei străzi din Craiova ( toate cheltuielile legate de schimbările din cărtile de identitate ale locatarilor fostei străzi „Deva” vor fi suportate de administratia publică locală, gest demn de apreciat!) si a bustului poetului de pe Aleea Personalitătilor (inaugurată de Fundatia Scrisul Românesc în parteneriat cu Primăria Craiovei, în 2005), alături de bustul prietenului său, Marin Sorescu. Presedintele Ligii Culturale, Victor Crăciun si primarul Craiovei, Lia Olguta Vasilescu, au fost moderatorii acestui eveniment, la care vorbitorii s-au adresat unui numeros public. A impresionat cuvântul lui Hajdu Gyözö, „etnic, maghiar si patriot român”, care a comentat cu subtilitate mesajul contemporan al poeziei Capul de la Torda („Unde au fost românii? Totusi, unde sunt românii?”). În aplauzele auditorului, Victor Crăciun a respins propunerea lui Emil Boroghină ca Festivalul International „Adrian Păunescu”, ca si Festivalul „Marin Sorescu” sau Zilele „I.D. Sîrbu” (propuse de Eugen Simion) să fie organizat din doi în doi ani, în alternantă cu Festivalul W. Shakespeare. Înainte ca un grup de tineri folkisti, coordonati de Mădălina Amon, să prezinte un spectacol muzical omagial, a vorbit, profund emotionată (care, împreună cu mama sa, Carmen, poartă încă doliu după aproape trei ani!), Ana-Maria Păunescu: „Sunt foarte emotionată. Mă bucur că împreună am reusit să încheiem cu bine acest festival international, care sunt sigură că nu se va opri aici, pentru că tatăl meu merita si acum, si în anii următori, să ne aducem aminte cine a fost. Merită să-i cinstim amintirea, merită emotiile noastre, strada cu numele său, busturile care s-au dezvelit. În primul rând, merită să-i recităm poezia si să-i cântăm versurile, să ne aducem aminte de el asa cum a fost: iubitor de Craiova, de Oltenia, de Ardeal si de tară”.
În încheierea festivitătilor dezvelirii bustului, Victor Crăciun a multumit oficialitătilor si familiei Păunescu si „alături de această multumire, asezăm gândul curat că aici, la Craiova, va continua să existe spiritul lui Adrian Păunescu, asa cum a fost el, cu întreaga dăruire pentru Oltenia”.
Festivalul International „Adrian Păunescu” s-a încheiat cu un spectacol de poezie si muzică folk, pe versurile poetului, sustinut de Nicu Alifantis, Mădălina Amon, Octavian Bud, Cristian Buică, Raul Cârstea, Emeric Imre, Vasile Mardare, Valentin Moldovan, Mihai Napu, George Nicolescu, Andrei Păunescu – trupa „Totusi”, Magda Puskas, Evandro Rosetti, Victor Socaciu, Vasile Seicaru, Mircea Vintilă. (Regretabilă pentru spectatori absenta lui Tudor Gheorghe).
Adrian Păunescu există, cum a mentionat fiica sa, Ana-Maria. Nu mai este acea voce în Parlamentul României, nu mai există Omul atâtor înfăptuiri artistice umane, dar există spiritul său, dătător de sperante si călăuză postmortem.
Si, totusi, cât de mult ne lipseste Adrian Păunescu!
P.S. Merită să felicităm postul craiovean GTV (condus de Cosmin Gagiu, absolvent de Teologie, care a transmis (si retransmis) întreaga desfăsurare a Festivalului.
|
Tudor Nedelcea 7/25/2013 |
Contact: |
|
|
