Un regal princiar - cu Eugen Enea Caraghiaur
Cu două săptămâni în urmă, de Sfânta zi a Înăltării Domnului, Rotonda Muzeului National al Literaturii Române a fost gazda unui eveniment care ar fi putut să pară obisnuit. Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni l-a sărbătorit, cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 90 de ani, pe unul din cei treisprezece milioane de români răspânditi de soartă si de vicisitudinile istoriei pe meridianele globului. Asa cum a mai serbat si pe alti români trăitori peste granită. Neobisnuită este personalitatea sărbătoritului. Nonagenarul Eugen Enea Caraghiaur, român stabilit de aproape sase decenii în Canada, este un reprezentant de marcă al spiritualitătii românesti peste hotare, militant pentru mentinerea constiintei nationale a românilor aflati departe de tară, un mare patriot, un prolific si talentat scriitor, care si-a pus pana si inima în slujba românitătii. Opera sa impresionantă cuprinde 60 de cărti - poezie, eseuri, romane istorice, dar si studii de istorie, de economie politică. Ultimele două, volumul de poezii „Zbor de cuvinte”, cu o postfată de prof. dr. Victor Crăciun si „SARMATO - GETII. O istorie reconstituită”, prefatată de către acad. Kopi Kycyku, autorul si le-a făcut cadou cu ocazia acestui minunat jubileu. Si au fost un dar de suflet pentru oamenii de cultură - scriitori, istorici, artisti, jurnalisti s.a.– prezenti în rotondă.
Presedintele Ligii Culturale, profesorul universitar doctor Victor Crăciun –„slujitor al neamului românesc de pretutindeni”, cum s-a autointitulat cu justificată mândrie în discursul său – i-a salutat pe participanti, remarcând prezenta unor personalităti precum Ion de Hondol si Nicolae Popa, veniti din America, a vicepresedintilor Ligii Culturale - istoricul Mircea Chelaru si fostul prefect si senator de Arad, Avram Crăciun. El a mentionat că evenimentul face parte din suita de manifestări dedicate poetului nostru national „Sub semnul lui Eminescu”, Eugen Enea Caraghiaur fiind un „urmas al poetului de limbă română, de matrice natională românească”. Conform conceptului lansat de Liga Culturală cu douăzeci de ani în urmă că „întreaga cultură românească este natională si specifică nu numai în fruntariile României, ci si în Basarabia, Bucovina, Banatul Sârbesc, în comunitătile românesti din întreaga lume”, oriunde s-ar afla, românii au constiinta de neam, constiinta apartenentei la aceeasi istorie, aceeasi limbă, aceeasi cultură, la aceleasi traditii si obiceiuri. La Emil Cioran, Mircea Eliade si Eugen Ionesco, care au scris în limba franceză, secventa de limbă românească rămâne ca expresia lor interioară.
Profesorul a evocat în continuare personalitatea sărbătoritului, recunoscut în prezent ca al 51-lea mare Han, principe al Cumanilor din lume, si a subliniat frumusetea vârstei, bogătia impresionantă a operei si contributia lui la crearea de valori spirituale românesti si promovarea lor în Canada. Desi plecat cu 60 ani în urmă din tară - pentru a-si salva viata , acesta a venit să facă dovada că este scriitor de limbă română, apărător al neamului românesc, un om al acestui pământ străvechi. Asa se explică de ce în scrierile sale revine cu insistentă la problema cumanilor, problemă care priveste obârsia neamului nostru si care rămâne deschisă în cercetarea stiintifică românească si universală. Întreaga activitate, desfăsurată de-a lungul timpului în/ pentru comunitatea celor 50.000 de români de la Montreal, îl îndreptăteste pe Presedintele Ligii să afirme că „Eugen Enea Caraghiaur reprezintă sufletul nostru românesc în Canada”.
Profesorul Nisipeanu si-a exprimat bucuria de a participa la acest eveniment important din viata lui E. A. Caraghiaur, un adevărat român, bun cunoscător al istoriei si literaturii române. Mentionează implicarea acestuia în viata spirituală a românilor din Canada. Acolo si-a scris opera literară si studiile de istorie, a înfiintat un post de radio, un post de televiziune, o publicatie în limba română si, împreună cu alti români a ctitorit o catedrală românească la Montreal. De curând a aflat că acesta este preocupat de înfiintarea unei bănci românesti. Este impresionat de vitalitatea si optimismul lui si îi urează putere de muncă si sănătate pentru a-si realiza tot ceea ce si-a propus, inclusiv noi scrieri literare si istorice.
Vicepresedintele Ligii Culturale, generalul(r) dr. Mircea Chelaru, a salutat auditoriul în spiritul românesc, crestin-ortodox, cu traditionalul „Hristos s-a înăltat!” Sala a răspuns la unison „Adevărat s-a înăltat!”
Exprimându-si în mod diplomatic rezervele asupra modului în care autorul tratează problemele din istoria strămosilor nostri în cartea „SARMATO-GETII. O istorie reconstituită”, generalul Chelaru a preferat să se refere în calitate de vicepresedinte al Congresului Spiritualitătii Românesti la omul Caraghiaur si la participarea lui la acest forum ca un „vector permanent, ca un pulsant de idee, de românitate, indiferent de postura în care s-ar afla.” Am retinut din acest context definitia metaforică dată de vorbitor istoriei noastre „ca o fântână a timpului, năclăită de abandon si minciună”, misiunea istoricului fiind aceea de „a căuta în această fântână picătura de apă vie care să ne reîmprospăteze si să ne aseze pe locul care ni se cuvine”.
În poeziile din volumul „Zbor de cuvinte”, ca si în altele, publicate în volumele anterioare,l-au impresionat intensitatea trăirilor, afectiunea si umanitatea lor, ceea ce face din poetul nonagenar un om deosebit. Neobisnuită i-a fost si viata în care, datorită caracterului său contestatar, combativ si neînfricat, l-a pus de nenumărate ori fată în fată cu moartea.
Sărbătoritul, Eugen Enea Caraghiaur, declară că nu simte deloc povara celor nouăzeci de ani. Nu se gândeste la vârstă, ci la cărtile pe care le are în lucru în Canada: două în limba franceză si cinci în limba română. Speră ca în toamnă, când va reveni în România, să ne invite la lansarea a două cărti în limba română. Îsi exprimă gratitudinea fată de Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni care prin presedintele ei, profesorul dr. Victor Crăciun si prin vicepresedinte, generalul(r) dr. Mircea Chelaru, l-a ajutat să reintre în circuitul national după patru decenii de exil. Rememorează principalele momente din viata sa – anul 1942, când a plecat ca voluntar T.R.pe frontul anti-sovietic, anul 1948, când a fost condamnat la moarte de către Tribunalul Militar din Timisoara si de către NKVD pentru lupta anti-bolsevică si de sustinere a Basarabiei în calitate de fondator al organizatiei Tineretului Universitar National - Tărănesc din Timisoara si a fost nevoit să fugă din tară, trecând Dunărea înot, exilul în Franta,unde îsi definitivează studiile universitare, după care s-a stabilit în Canada. În anul 1973 debutează în presa canadiană, iar în anul 1977 îi apare primul volum de poezii. În continuare va publica aproape în fiecare an câte un volum de poezie, proză, studii de istorie în limba română sau franceză. Toată viata a luptat împotriva nedreptătii, apărând interesele clasei de mijloc. În exil a activat în PNT, l-a cunoscut pe Coposu. Preocupat de soarta României, a venit în 1967 în tară,a luat legătură cu patriarhul Iustinian, cu intentia de a influenta cursul politic, încercare pe care o va repeta si în 1980,prin patriarhul Teoctist, dar fără niciun rezultat. Dezvoltă ideea că Biserica românească a fost dintotdeauna alături de popor,chiar si în vremurile cele mai grele din perioada comunistă. Conchide că, desi trăia la mii de kilometri de tară, s-a considerat întotdeauna român si s-a comportat ca atare. Îsi prezintă apoi cele două cărti, multumindu-i D-nei Cristiana Crăciun, care, în calitate de consilier editorial, „le-a făcut o prezentare atractivă, exceptională, pentru că o carte atrage si prin înfătisarea ei. Până a ajunge la text, te uiti la copertă”.
În cartea „SARMATO-GETII” autorul reconstituie, pe baza unei vaste bibliografii, perioada dacică. Este constient că unele concluzii la care a ajuns vor fi contestate, dar speră că se vor face si alte studii si cercetări istorice, ce vor scoate adevărul la lumină.
Poeziile din volumul de versuri „Zbor de cuvinte” sunt diferite de cele apărute în alte volume. Comun la ele este doar fondul filosofic, social, pentru că el a fost totdeauna un scriitor angajat. În continuare prof. Josefina Alexandra Maria Caraghiaur, baroană a Casei Cumane de Panciu si actrita Doina Ghitescu au citit din poeziile mai noi si mai vechi ale autorului.
Auditoriul a fost impresionat de discursul sărbătoritului, exprimat într-o limbă română vie, nuantată, nealterată, de cursivitatea si de prospetimea comunicării. Aici trebuie să mentionăm că scriitorul Eugen Enea Caraghiaur este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Scriitorilor din Moldova si al Asociatiei Scriitorilor Români din Canada.
În Rotonda Muzeului National al Literaturii Române a fost o zi de înăltare spirituală.
La multi ani, Maestre!
|
Mihai Maxim 6/25/2013 |
Contact: |
|
|
