Noi date statistice privind românii din Canada
Agentia federalã de statisticã canadianã (Statistics Canada - www.statcan.gc.ca) a dat publicitãtii o nouã parte din rezultatele recensãmântului populatiei desfãsurat în 2011, respectiv datele privind imigratia, locul nasterii, cetãtenia, originea etnicã, minoritãtile vizibile, limba si religia locuitorilor Canadei .
Spre deosebire de recensãmintele anterioare, participarea la recensãmânt nu a mai fost obligatorie si nu s-au mai folosit serviciile unor recenzori de teren, rezultând o ratã nationalã de non-participare de 26.1%, ceea ce este posibil sã fi afectat în oarecare mãsurã exactitatea si acuratetea schimbãrilor în structura populatiei .
Raportul mentionat aratã cã procentul populatiei care trãieste în Canada, dar este nascutã în afara granitelor tãrii, este in continuã crestere, similar cu numãrul celor care se considerã ca fiind membri ai unei minoritãti vizibile .
Peste 2.1 milioane de imigranti au ajuns în Canada în ultima decadã, aceste date plasând statul canadian în topul tãrilor din grupul G 8 cu cel mai mare numãr de persoane nãscute în strãinatate. Pe teritoriul canadian se aflã 6.8 millioane de rezidenti nãscuti în afara granitelor tãrii, numãr ce reprezintã procentual 20.6% din totalul populatiei canadiene. Comparativ, în anul 2006 acestia reprezentau 19.8%. De asemenea, datele indicã o crestere rapidã a populatiei indigene, datoritã exploziei demografice înregistratã la nivelul populatiei inuite si metise.
Astfel, Canada devine o tarã cu o populatie mai diversificatã, fapt evident cu precãdere în suburbiile celor trei mari orase canadiene, respectiv Toronto, Vancouver si, la un nivel mai redus, Montreal. Cu toate acestea, în Canada se estompeazã anumite apartenente religioase care au divizat generatiile anterioare de canadieni.
Conform tendintelor din ultimele trei decenii, între 2006 si 2011 cei mai multi imigranti au sosit în Canada din Asia – în special din Filipine si China. Recensãmântul pune însã în evidentã un trend crescãtor al imigratiei din Africa, Caraibe si America Centralã si de Sud. Populatia imigrantã din aceste tãri este tânarã, cu o vîrsta medie de 31.7 ani la nivelul anului 2011, comparativ cu cea de 47.4 ani înregistratã din totalul populatiei imigrante si de 37.3 ani pentru populatia nãscutã în Canada. Aceste persoane se stabilesc în continuare cu precãdere în provinciile Ontario (43%) si British Columbia (16%).
Mai mult de 6 din 10 imigranti care au ajuns în Canada între 2006 si 2011 au optat sã se stabileascã în una din cele 3 mari zone metropolitane mentionate. Acest fapt a dus la transformarea unor localitãti noi precum Markham, din nordul orasului Toronto, provincia Ontario, unde 72.3% din rezidenti sunt membri ai unei minoritãti etnice. În Brampton, la vest de Toronto, una din sase persoane s-a declarat membrã a unei minoritãti etnice, similar cu mai mult de jumãtate din locuitorii din Surrey, provincia British Columbia. Astfel, toate datele statistice indicã fãrã dubii faptul cã populatia si-a pierdut caracterul omogen, cu precãdere în marile orase.
În baza eforturilor de întãrire a identitãții naționale, cu ocazia recensãmântului din 1991, printre originile etnice s-a introdus și cea “canadianã”. Astfel, a crescut progresiv numãrul celor care se declarã canadieni – 10.563.805, din care 5.834.535 au declarat doar originea canadianã iar 4.729.265 origini etnice multiple.
Între 2006 si 2011, procentul celor care locuiesc pe teritoriul canadian si se considerã membri unei minoritãti etnice a crescut de la 16.2% la 19.1%. Comparativ, în anul 1981, aceste persoane reprezentau mai putin de 5% din populatia Canadei. În acelasi timp, aproape 96% dintre minoritari locuiau într-o zonã metropolitanã mare (Toronto, Vancouver, Montreal), comparativ cu 70% din totalul populatiei.
Asa cum era de asteptat, afluxul de imigranti a creat un vast mozaic lingvistic la nivelul marilor orase. Raportul a identificat peste 200 de limbi strãine, 36% dintre canadieni declarând cã stiu o altã limbã în afarã de englezã sau francezã.
În ceea ce priveste vorbitorii declarati de limba românã ca limbã maternã, numãrul acestora a crescut cu 16%, ajungând la 93.135 de persoane în 2011, fatã de 80.245 în 2006. Cei mai multi vorbitori de limba românã locuiesc în provinciile Ontario (43.165 - 46,34%), Quebec (32.230 - 34,60%), British Columbia (8.635 - 9,27%) si Alberta (6.790-7,29%). Nu s-au înregistrat vorbitori de „limba moldoveneascã”.
Apartenenta religioasã a persoanelor din Canada se aflã de asemenea într-un proces de schimbare. Populatia musulmanã a crescut cu 82% în ultima decadã, de la 579.000 în 2001 la peste un milion în 2011. Desi încã douã treimi din canadieni se identificã drept crestini, se estompeazã prezenta religiilor traditionale ale primilor imigranti britanici si francezi. 24% din repondenti declarã cã nu au nicio apartenentã religioasã, procent ce a crescut semnificativ de la 16.5% în 2001.
Din 550.690 de crestini ortodocsi ce locuiesc în Canada, 207.480 nu si-au declarat afilierea la vreo bisericã ortodoxã si doar 7.090 au mentionat apartenenta la Biserica Ortodoxã Românã.
Numãrul cetãtenilor canadieni si rezidentilor permanenti originari din România se ridica la 204.625 în 2011, crescând constant de-a lungul timpului, de la 24.405 în 1971, la 42.140 în 1991, respectiv 192.170 în 2006, conform recensãmintelor generale anterioare. Din totalul celor 204.625 de persoane declarate de origine etnicã românã în 2011, 82.995 aveau origine etnicã unicã iar 121.635 origine etnicã multiplã. De asemenea, se înregistrau 8.050 de „moldoveni”, din care 3.670 aveau origine etnicã unicã iar 4.385 origine etnicã multiplã.
Recensãmântul general din anul: 1971 -- 1991 -- 2006 -- 2011
Nr. total al populatiei canadiene 21.961.999 -- 28.031.394-- 31.241.030-- 32.852.320
Nr. total originari din România 24.405 -- 42.140-- 192.170 -- 204.625
Origine etnicã multiplã - - -- 30.525-- 112.515-- 121.635
Distributia geograficã pe provincii relevã faptul cã majoritatea originarilor din România s-au stabilit în provinciile Ontario (41.59%) si Quebec (20.33%), datoritã dezvoltãrii economice a primei provincii, respectiv, facilitãtilor oferite imigrantilor francofoni în cea de-a doua.
Ontario rãmâne provincia în care se stabilesc aproape jumãtate din noii veniți în Canada în ultimii douãzeci de ani. Imigranții români nu fac excepție de la acest curent general, iar pe lângã tendinta mai veche de stabilire în provincia Ontario a imigrantilor veniti initial în Quebec, în ultimii ani se înregistreazã si cresterea interesului pentru provinciile Alberta (14.37%) si British Columbia (13.84%), datoratã oportunitãtilor economice de aici.
Numãrul originarilor din România
Provincia/ Teritoriul Recensãmânt 1991 Recensãmânt 2006 Recensãmânt 2011
Newfoundland -- 0---- --------------------150-------------------- 190
Prince Edward Island -- 0 ------------------------85---------------------115
Nova Scotia -- 55 ---------------------1.050--------------------1.095
New Brunswick -- 75 -----------------------435-------------------- 870
Quebec -- 12.530---------------------40.320----------------- 41,605
Ontario -- 21.695---------------------80.710------------------85,115
Manitoba -- .190 ----------------------5.020------------------- 5,175
Saskatchewan -- 1.335----------------------11.615------------------12,455
Alberta -- 2.635------------------------26.870------------------29,425
British Columbia -- 2.600------------------------25.675----------------- 28,330
Yukon -- 10----------------------------120---------------------105
Northwest Territories -- 15----------------------------105---------------------120
Nunavut -- - -----------------------------10---------------------- 25
Total -- 42.140----------------------- 192.170----------------204.625
În 2011, din totalul de 32,852,325 locuitori ai Canadei, 1.957.015 de persoane aveau cetãtenie strãinã, iar din totalul de 30.895.305 de cetãteni canadieni, 932.665 de persoane au declarat cã au cetãțenie multiplã .
Astfel, din totalul de 83.860 de persoane nãscute în România, 69.360 erau cetãteni canadieni, din care 38.085 având exclusiv cetãtenia canadianã, 31.275 cu cetãtenie dublã româno-canadianã, iar 14.500 de persoane aveau doar cetãtenia românã.
Având în vedere limitele metodologice mentionate ale recensãmântului dar mai ales asumarea insuficientã a identitãții naționale românești la generatiile a doua si a treia de imigranti, precum și resentimentele „istorice” ale unor originari din România emigrați înainte de anul 1989 sau la începutul anilor 1990, dupã „mineriade”, estimãm cã este posibil ca numãrul originarilor din România și al celor care dețin cetãțenia românã sã fie cu 10-15% mai mare decât în statisticile citate .
............................................................................................................
http://www.statcan.gc.ca/daily-quotidien/130508/dq130508b-eng.htm.
Pe provincii ºi teritorii autonome administrative, rata de non-rãspuns aratã astfel: Newfoundland ºi Labrador = 31.4 %; Prince Edward Island = 33.4 %; Nova Scotia = 28.2 %; New Brunswick = 28.6 %; Quebec = 22.4 %; Ontario = 27.1 %; Manitoba = 26.2 %; Saskatchewan = 29.3 %; Alberta = 27.4 %; British Columbia = 26.1 %; Yukon = 29.9 %; Teritoriile de nord-vest = 16.1 %; Nunavut = 25.2 %.
Conform raportului citat, existã trei grupuri mari ale minoritãþilor vizibile: sud-asiatici (1,567,400), chinezi (1,324,700) ºi negri (945,700), care reunesc împreunã 61.3%. Aceºtia sunt urmaþi de filipinezi, latino-americani, arabi, sud-est-asiatici, vest-asistici, coreeeni ºi japonezi.
Din anul 1977, Canada a permis cetãțenia multiplã, iar imigranții care au obținut cetãțenia canadianã dupã aceastã datã au avut dreptul sã își pãstreze cetãțenia anterioarã.
http://www12.statcan.gc.ca/nhs-enm/2011/dp-pd/dt-td/Lp-eng.cfm?LANG=E&APATH=3&DETAIL=0&DIM=0&FL=A&FREE=0&GC=0&GID=0&GK=0&GRP=0&PID=0&PRID=0&PTYPE=105277&S=0&SHOWALL=0&SUB=0&Temporal=2013&THEME=95&VID=0&VNAMEE=&VNAMEF=.
|
Doru Liciu 6/19/2013 |
Contact: |
|
|
