Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002


Caut o floare rară

Cutremurele nu se mai prezic
se numesc seisme după moartea
linistii pământului despicat
de fortele tăcerii ascutite.

Fulgerele văd lacrimi în norii
care separă privirile-n abis
dar nu întelegem nemurirrea
si clădim din prezent un simplu vis.

Uraganele de nimeni cunoscute
vor să ascundă adierea unui gând
adus pe limpezirea diminetilor
care rămân în amintiri plângând.

Dar peste toate marile dezastre
se naste o rază pusă-n orizont
de linistea coborâtă dintre stele
drept sământă pentru o floare rară.


Aduc inima primăverii

În iarna asta putin neasteptată
ating zăpada albă cu singurătatea
si-o las inimă omului de zăpadă
care răsfoieste cu gândul fulgii de nea.

Ferestrele asteaptă crispate seara,
în speranta plecării frigului strecurat
pe ecoul obsesiv al toamnei moarte,
care a dorit o îmbrătisare albă.

Copacii par cuiburi de frunze uscate,
adormite în inconstienta linistii
din rostogolirea mută a timpului
care pregăteste nasterea mugurilor.

Dar când începe freamătul ploii în geam
astept inima pe care am dat-o singur
si-o astern pe melancolia primăverii
lângă rugăciunea ca să fiu un nou mugur.



Coloana ecoului

Din curcubeul dispărut spre seară
am clădit un castel cu dăltuiri stelare,
pentru ecoul din soarta unei zâne
cu roua lacrimii uitată pe o floare.

Din stropii de rouă născuti pe-o floare
am pus în cuvintele uitate-n taină
un amalgam de culori asternute
pe un drum care urcă pe-o coloană.

Pe coloana tinută-n testament
rămân toate secundele mele,
care le astern azi într-o spirală
pe o cărare căutată printre stele.

În stele ajung cuvinte mângâiate
de secunda care ne mai rămâne,
după ce odată ne-am clădit castele
cu ecoul din soarta unei zâne.









Constantin Rusu    5/24/2013


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian