Să nu v-audă vântul
Tăceti, să nu v-audă vintul!
Căci plouă undeva-năuntrul
Clădirilor cu patru incăperi,
Cu frunze moarte-n vazele de ieri.
Tâceti, câ-i viscol, frig afară,
Simt spaima-n uși de-odinioară
Soptesc infrigurată scânteii de pe foc
Să nu-mi urască visele deloc.
Imi urlă vijeliile prin plete
Si focul zgâie-adinc într-un perete
Scot mâna pe fereastră și fulgii se topesc...
E-atita primavară cind crengile-și vorbesc!
poezie scrisa in adolescenta
|
Iolanda Scripca 5/22/2013 |
Contact: |
|
|
