Limba standard si aceeasi imbă
“Se pare că este imposibil ca UE să permită unei natiuni să existe cu mai mult de o duzină de limbi diferite. Nu am nicio îndoială că sunt deja planuri de a face din engleză limba europeană standard. Vor fi manifestatii de stradă cand francezii vor descoperi aceasta, dar atunci va fi prea târziu. Ȋntradevar, există dovezi care arată că acest proces a început deja. Spre exemplu, fisele si raportările medicale în Franta deja trebuie scrise în engleză si tuturor elevilor din Europa li se predă engleza la un nivel ridicat. Am bănuiala că nu peste multi ani treburile oficiale ale UE se vor desfăsura, dacă nu în întregime, exclusiv în engleză. Cu engleza limba preferată în America, cât timp va mai trece până când liderii mondiali vor scoate în evidentă marele avantaje ale unui guvern mondial? ( deja a sosit timpul - nota mea) Aceasta este fără îndoială una din ratiunile principale pentru care liderii europeni sunt disperati ca Anglia să se alăture monedei euro. Ȋn eventualitatea că nu sunt translatori prezenti, membrilor si oficialilor UE li se cere să vorbească în engleză – care a devenit acum limba de bază a eurolandului.”
Am citat din cartea “England our England – A Nation in Jeopardy – Sounds reasons to reject the euro and the EU” a lui Vernon Coleman, Editura Blue Books, 2002, Anglia. Abătându-ne putin de la intentia articolului, se poate spune că, înlocuind England cu România si adaptând textul cărtii la specificitatea istorică, economică si culturală a tării noastre, cele 295 de ratiuni sănătoase, sintetizate de Vernon Coleman, sunt valabile si pentru România.
Orice imperiu (si UE vrea să fie unul de exceptie) , pentru a-si asigura existenta si continuitatea, în timp si spatiu, are nevoie de anumite instrumente indispensabile, de control, de administratie, de comunicare, de mentinere a ordinii, de apărare, si nu în ultimul rând, de o limba unică, oficială, standard ,prin care sunt transmise poruncile, ordinele, dispozitiile, ordonantele, directivele etc. puterii/administratiei centrale în teritoriu si prin care acelasi teritoriu raportează la centru. Ȋmpăratul/presedintele/consiliul, colaboratorii si supusii trebuie să vorbească aceeasi limbă (si la propriu si la figurat), altminteri, cu toată puterea economică si militară, imperiul se dezbină si se prăbuseste.
Oamenii au trăit esecul nevorbirii aceleasi limbi încă din rai. Când s-au abătut de la vorbirea cu Dumnezeu, au căzut din comuniunea cu Dumnezeu si raiul s-a închis pentru ei:
2. Noi putem mânca din roada pomilor raiului,
3. dar din roada pomului care este în mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu : « Din el să nu mâncati si nici să nu vă atingeti de el ca să nu muriti ! »
4. Atunci sarpele a zis către femeie : « Nu, nu veti muri ;
5. dar Dumnezeu stie că’n ziua’n care veti mânca din el vi se vor deschide ochii si veti fi ca niste Dumnezei, cunoscând binele si răul. »
(Facerea, 3)
Oamenii au cunoscut binele si răul pierzând cinstea cea dintâi (numele) pe care o aveau în rai, împrăstiindu-se si nemaifiind un popor, poporul lui Dumnezeu. Pentru a-si ostoi dorul dupa cele pierdute, Satana le-a sugerat că trebuie să construiască, si pe verticală (fascinatia turnurilor care a atins paroxismul în zilele noastre) si pe orizontală (poduri, palate, case ...stadioane, mall-uri, etc.) creind astfel raiul pamantesc si fiind iarăsi un popor (al cui ?). Si într-un gând, adică vorbind aceeasi limbă s-au apucat de construit.
4. Si au zis : « Hai să ne clădim un oras si un turn al cărui vârf să ajungă la cer, si să ne facem un nume, ca să nu mai fim împrastiati pe fata întregului pământ ! »
5. Si S’a pogorât Domnul să vadă cetatea si turnul pe care-l zideau fiii oamenilor.
6. Si a zis Domnul : « Iată că ei sunt un singur popor si au toti o singură limbă ; si aceasta-i doar începutul a ceea ce vor face ; de acum nu se vor mai opri de la tot ceea ce si-au pus în gând să facă.
7. Hai să ne pogorâm si acolo si să le încâlcim graiul, pentru ca unul altuia să nu-si mai înteleaga limba. »
8. Si de acolo i-a împrastiat Domnul pe fata ‘ntregului pământ si ei au încetat să mai clădească cetatea si turnul.
(Facerea 11)
Au încetat să mai construiască acea cetate si acel turn, dar au construit si continuă să construiască altele, cetăti si turnuri, imperii peste imperii, care au murit, mor si vor muri până la sfârsitul istoriei, pentru că toate vorbesc despre măretiile oamenilor care vor să fie ca niste Dumnezei.
Pot fi ca niste Dumnezei după asemănare cu Dumnezeu, dar numai cu Dumnezeu si vorbind aceeasi limbă cu El. Limba lui Dumnezeu este limba credintei si aceasta nu anuleaza diversitatea lingvistică si etnică a omanenilor, ci numai păcatul în toată diversitatea sa. Limba credintei vorbeste de măretiile lui Dumnezeu, de Ȋmpărătia Cerească care nu este din lumea aceasta.
1.Si când a sosit ziua Cincizecimii, erau toti împreună la un loc.
2.Si fără de veste s’a făcut din cer un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede si a umplut toată casa unde sedeau.
3.Si limbi ca de foc li s’au arătat, împărtite, si au sezut pe fiecare din ei
4.Si s-au umplut toti de Duh Sfânt si au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.
5.Si erau locuind în Ierusalim Iudei bărbati cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer*.
6.Si când s’a făcut vuietul acela s’a adunat multimea si s’a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei grăind în limba sa.
7.Si erau uimiti toti si se minunau zicând : Iată, nu sunt oare galileeni toti acestia care vorbesc ?
8.Si cum de auzim noi, fiecare limba noastră în care ne-am născut ?,
9.Parti si Mezi si Elamiti si cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea si în Capadocia, în Pont si în Asia,
10. în Frigia si în Pamfilia, în Egipt si în părtile Libiei cea de lângă Cirene, si Romani aflati în trecere, Iudei si prozeliti,
11.Cretani si Arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile noastre despre măretiile lui Dumnezeu !
(Faptele Apostolilor, 2)
*Oameni din diaspora iudaică, veniti la Ierusalim pentru sărbătoarea Cincizecizecimii; emigranti care-si pierduseră limba maternă si o vorbeau pe cea a tării în care trăiau; li se adăugau prozeliti (păgânii convertiti la iudaism)
Asadar, Dumnezeu n-a anulat limbile “neamurilor care sunt sub cer”, impunandu-le o limbă oficială, standard, ci i-a “programat” pe apostoli să vorbeasca limbile neamurilor, pentru că e foarte plăcut să asculti vorbindu-se “despre măretiile lui Dumnezeu” în limba ta.
Ziditorii noii Europe vor să facă din toate neamurile acesteia un singur popor, diversitătile care se vor păstra fiind, dupa toate aparentele, cele culinare (mozarella, cârnatii de Plescoi, gulasul, sampania, etc.) si, mai nou, cele sexuale, corora li se curătă calea cu râvnă. Conform tratatului de la Lisabona , Uniunea Europeana va avea un presedinte, un ministru de externe, servicii diplomatice etc. si o limbă standard, prin care se vorbeste si se va vorbi numai despre măretiile acestei împărătii lumesti! Nici nu poate fi altel căci chiar din actul sau constitutiv, UE a eliminat orice referire la rădăcinile crestine ale Europei
Ȋn articolul " Europa de la vest la vest" publicat în Adevarul ( vezi: http://www.adevarul.ro/blogs/andrei.plesu), Andrei Plesu încheie asa:" Nu există reală în afara unei sustinute nevoi de cunoastere reciprocă. O a doua reflectie se referă, pe de altă parte, la ce încă ne revine nouă. În cazul în spetă ar fi de sperat ca si Biserica Ortodoxă să fie preocupată în mai mare măsură de ecoul ei european. Să se facă prezentă, auzită, simtită. Fără obosite reflexe apologetice, fără a vanitătilor locale, fără aroganta unei subîntelese. Ortodoxia trebuie să-si pună problema de a fi convingătoare, gata de dialog si de parteneriat, contemporană. Ea trebuie să participe la dezbaterile veacului, dacă vrea ca veacul să o perceapă. Stilul obidit, pripa excomunicării tuturor celorlalti, multumirea de sine si pregătirea teologică precară nu sunt instrumentele potrivite ca să ne regăsim locul pe hartă. Nu putem cere altora ceea ce noi însine nu socotim important să facem. Trebuie să depăsim ruptura - arbitrară si neproductivă - dintre vestul si estul resentimentar. Pe scurt, să vorbim, din nou, aceeasi limbă."
Vemon Coleman si Andrei Plesu deja nu mai vorbesc aceeasi limbă din perspectiva a ceea ce înteleg prin "aceeasi limbă". Unul este deranjat că UE vorbeste deja o limbă standard ,engleza, celălalt că UE nu mai vorbeste aceeasi limba a credintei crestine. Dar Europa catolică, protestantă si neoprotestantă ( mai nou tot mai musulmană si mai extem orientală) , de peste o mie de ani, nu mai vobeste aceeasi limbă a credintei cu Biserica una , sfântă, sobornicească si apostolească, adică Biserica Ortodoxă, în care se află plinătatea Adevărului. Este surprinzător cum, dl.Plesu care scrie despre îngeri, despre parabolele lui Iisus, n-a constat un lucru foarte important: în materie de credintă crestină, Occidentul (si cel european si cel de peste ocean) nu mai este homoousios, adică deofiintă cu ortodoxia. Occidentul vorbeste astazi o limbă artificială (un fel de esperanto crestin), pe care au început să si-o însusească si reprezentantii Bisericii Ortodoxe ( de la noi si de la altii) care participă la tot felul de întruniri ecumeniste. Cum poporul crestin vrea în primul rând pâine, nu-i de mirare că tot mai multi gândesc espranto-crestineste. Acolo unde ortodoxia este vie, adică unde Hristos este acelasi, Cel de ieri, de azi si de mâine, reflexele apologetice nu sunt obosite ( si nici nu trebuie să obosească), nu există slava desartă a vanitătilor locale, legitmitatea este expresă si se vorbeste aceeasi limbă cu Dumnezeu si despre maretiile lui Dumnezeu.
Si dacă nu vorbeste aceeasi limbă cu Dumnezeu si despre măretiile lui Dumnezeu, oare cât va dăinui UE? Pentru că de-a lungul istoriei, vârsta împărătiilor lumesti a scăzut dramatic, de la milenii, la secole, la decenii si chiar la mai putin de un deceniu.
Somerville MA
15.05.2013
|
Nicusor Gliga 5/16/2013 |
Contact: |
|
|
