Icoană de pasti
O vrajă mă îndreaptă spre icoană
(Chip sfânt, cu spinii-n cunună aurie)
Calda-mi rugăciune strivită sub geană
E forma jertfei întru vesnicie:
Durere sfântă! De bună voie dus
Pe bratele crucii, El a fost răpus,
Era asezat între cei doi tâlhari.
S-a petrecut atât de iute faptul
Că nimeni n-a-nteles, atunci, păcatul
Al celor ce s-au crezut atât de tari.
Norii-ncercau să se sfâsie-n ramuri
Rostogolind mila într-un val de dor,
Blând destrămau mirosul de balsamuri
Mironositele-n pasul temător.
Si curgea clipa dintr-un timp de ceară
Adunând apostolii de departe...
Ochii Mariei topeau vremea-amară
(Trei zile trupul I-a rămas în moarte)
Dulce greutate îi apăsa pieptul,
Plânsul începuse ploaia s-o-ngâne“
Pieta reală” atât i-a fost dreptul!
……Aidoma procedeelor păgâne:
Agitându-si umbra soldatul, era pus
Sulita s-o-nfigă în slaba-I făptură…
Miraju,-ntoarceri la viată,-a Lui „Iisus”
I-a înspăimântat pe cei hrăniti cu ură.
Si,... s-a prăvălit deasupra lor lumină
Să poată dispărea în albul ei intens...
În iubire,... cu lumină din lumină
Persistă-o sărbătoare curată de sens.
Montreal / Mai 2013
|
Lia Ruse 5/2/2013 |
Contact: |
|
|
