Tara de dincolo de vorbe : Drumul spinos de la " al meu " la " al nostru "
In urmă cu mai multe sute de ani, un tăran anonim din muntii Maramuresului si-a luat uneltele lui de tăietor de lemne si, cu răbdare si migală s-a apucat să cioplească dintr-un trunchi de copac o roată cu niste palete ciudate cu care, apoi, prin forta inepuizabilă a apei si-a măcinat făina pentru pâine. Pentru că apa făcea minuni rotind scocurile noii mori si pentru că hotia este una dintre cele mai vechi meserii din lume, tăranul inventator si-a ferecat noua lui moară “cu făcaie” montând la usă o încuietoare pe care doar el o putea desfereca cu o cheie cioplită tot din lemn, precursoarea cheii tip Yale. Aceste două dispozitive de o ingeniozitate incredibilă pot fi văzute si astăzi la Muzeul Satului de la Sibiu ori la Muzeul “Dimitrie Gusti” din Bucuresti. Acel inventator anonim si multi altii ca el, genii ale tehnicii populare, nu s-a gândit niciodată să revendice paternitatea operelor lor si nici să scoată vreun beneficiu de pe urma acestora. Lor, pur si simpu, le trebuiau obiectele si dispozitivele respective si atunci le-au inventat….
Vremurile însă s-au schimbat si, mai ales în ultimele două secole, recunoasterea si protejarea paternitătii unor inventii sau inovatii a devenit o necesitate aproape obsesivă, cu atât mai mult cu cât unele inventii, inovatii sau creatii artistice i-au îmbogătit pe autorii lor. Să nu uităm, vorbele unuia dintre cei mai prolifici inventatori din toate timpurile – Thomas Alva Edison – cel care spunea că: “o inventie contine doar unu la sută inspiratie si 99 la sută transpiratie”. In acest context, evident, este mai usor să furi si să imiti decât să creezi ceva cu adevărat original, cu atât mai mult cu cât, tot el adăuga făcând portretul inventatorului: “nici un om normal nu crede că se mai poate inventa ceva; există însă nebuni care nu stiu asta…”.
Lupta, de multe ori extrem de dură între creatorii de inventii si inovatii ori opere literare si artistice si cei care le preiau ideile “de-a gata” făcând multi bani din ele în paguba proprietarilor de drept, a generat numeroase conflicte deschise ce au determinat reglementarea principiului Proprietătii Intelectuale. Acesta se referă la creatii ale mintii: inventii, opere literare si artistice si simboluri, nume si imagini utilizate în comert. Proprietatea intelectuală se împarte în două categorii: Proprietatea industrială – cuprinde inventiile mărcile si indicatiile geografice, desenele si modelele industriale, iar dreptul de autor – se referă la operele literare cum sunt: romanele, poeziile si piesele de teatru, filmele, lucrările muzicale, lucrările de artă: desene, picturi, fotografii si sculpturi si lucrările arhitectonice. Drepturile conexe ale dreptului de autor sunt drepturile artistilor interpreti asupra activitătii lor, ale producătorilor de fonograme si ale organismelor de radiodifuziune asupra programelor lor de radio si televiziune. Aceste drepturi sunt evidentiate în articolul 27 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.
În România modernă, de protectia proprietătii intelectuale s-au preocupat si o mai fac încă, numeroase institutii cu competentă în apărarea acesteia si sanctionarea infractorilor în domeniu.
Ziua Mondială a Proprietătii Intelectuale se celebrează în fiecare an pe data de 26 aprilie. Acesta este un eveniment care a dorit să transmită publicului larg principiile specifice ale proprietătii intelectuale necesare unei societăti active, bazată pe valorile muncii, ale coeziunii sociale, solidaritătii si responsabilitătii si care contribuie la instaurarea unui echilibru între interesele creatorului si interesul public, în beneficiul tuturor. Evenimentul a fost conceput ca o punte de legătură între entitătile din domeniu: creatorii, industriile creative, publicul larg, utilizatorii si institutiile cu atributii în domeniu, constituind, totodată, un prilej pentru educarea si informarea cetătenilor români, în calitatea lor de cetăteni europeni cu privire la necesitatea respectării drepturilor de proprietate intelectuală.
Participantii la manifestările de la Bucuresti au avut prilejul să viziteze, în “Sala pasilor pierduti” de la Palatul de Justitie, standuri de prezentare atât ale autoritătilor publice cu atributii în domeniu, membrii în Grupul de Lucru privind Proprietatea Intelectuală (cum sunt Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci (OSIM), Oficiul român pentru Drepturi de Autor (ORDA), Politia Română, Autoritatea Natională a Vămilor (ANV), Ministerul Public, etc.), dar si ale titularilor de drepturi de proprietate intelectuală (cum sunt reprezentanti ai artistilor, interpretilor, producătorii de fonograme, etc. sau titulari ai unor brevete, mărci, desene sau modele industriale - REACT Bussiness Software Alliance - BSA), sau ai societătii civile (precum Asociatia Natională pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor). In standuri au fost expuse materiale cu scop educational si informativ pentru reliefarea activitătilor specifice ale unor institutii publice în combaterea contrafacerilor, precum si pentru constientizarea de către public a acestui fenomen. Amfitrionul evenimentului a fost, cum era si firesc, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie care a adresat un mesaj în numele conducerii Ministerului Public, în calitate de coordonator al Grupului de Lucru privind Proprietatea Intelectuală.
Putem si trebuie să amintim de rolul activ al Politiei de Frontieră si al Politiei Nationale în diminuarea, dacă nu stoparea contrabandei cu produse ce contrafac mărci celebre. Cu toate acestea, mergeti în orice piată, la orice statie de metrou din lume si veti găsi cu usurintă mărfuri purtând numele unor branduri celebre ale căror preturi si calitate îndoielnică atrag imediat atentia asupra falsitătii lor. Tricouri si pantofi etichetati ca fiind Adidas si Nike, parfumuri ambalate drept Chanel, Lancome sau Dolce & Gabbana, până si absorbante false sau pastile cu "sidenafil" - substanta activă din Viagra, toate au putut fi văzute în expozitia de produse contrafăcute de la Palatul de Justitie. Nu lipsesc nici telefoane mobile banale, provenite de la acelasi tip de "producători" sau DVD-uri piratate. Standul ANPC are numai bijuterii. În dreptul lor sunt etichete pe care se arată că este vorba despre cercei, inele, brătări si lanturi "de aur" umplute cu plumb, ipsos sau nisip.
Actiunea a devenit traditională în România, iar acest lucru este îmbucurător, cu atât mai mult cu cât tara noastră excelează în creativitate tehnico-industrială si cultural-artistică ce trebuie protejată. Istoria a dovedit ca românul nu s-a născut numai poet; el este si un incredibil inventator. Ne stau mărturie documente care atestă cota extrem de ridicată a imaginatiei românesti de-a lungul vremurilor.
Ne folosim în fiecare zi de o sumă de obiecte si accesorii, menite să ne mijlocească îndeplinirea unor scopuri si să ne facă existenta mai usoară. În foarte putine cazuri, devenim curiosi referitor la originile lor, la cum, când si cine le-a creat.
Tunul Basilic folosit la cucerirea Constantinopolului cel mai mare tun din vremea aceea – inginerul pe nume Urban sau Orban, de origine controversată încă, dar despre a cărui nationalitate română exista destule probe. Cibernetica – Stefan Odobleja, Pila Karpen - dispozitiv electric ce alimentează fără întrerupere un bec aprins de aproape 60 de ani – Nicolae Vasilescu-Karpen; Scaunul ejectabil folosit la toate avioanele militare – Anastase Dragomir ; Stiloul – Petrache Poenaru (secretarul particular al lui Tudor Vladimirescu) ; Vaccinul antiholeric – academician prof. dr. Ioan Cantacuzino ; Gerovital –academician Ana Aslan ; Avionul cu Reactie – Henri Coanda.
La această listă succintă trebuie să adăugăm si câtiva inventatori români ale căror opere le-au fost copiate sau pur si simplu furate:
Allan Pelton a patentat în 1870 turbina ce-i poartă numele care este o copie dupa “moara cu făcaie” creată de un tăran anonim român . Un alt caz este cel al ing. George (Gogu) Constantinescu – inventatorul sonicitătii si al sistemului de tragere cu mitraliera printre palele elicei, folosit cu succes în Marele Război. Cel care a primit laurii de inventator al mecanismului aerian militar a fost Anton Fokker, un inginer olandez. Nicolae Paulescu – descoperitorul insulinei, furat pe fată de doi canadieni care au si luat Premiul Nobel pentru « descoperirea lor », Traian Vuia – cel care a construit primul avion ce s-a ridicat autonom de la pământ. Meritele si le-au arogat mult mai târziu fratii americani Wryght si lista ar putea continua cu furturi de brand-uri si patente din zilele noastre.
Iată de ce, Organizatia Mondială pentru Proprietatea Intelectuală a fost creată, iar România trebuia să facă parte din ea.
“Trebuie să ne protejăm creativitatea si valorile, aplicând legea” este esenta mesajului Directorului General al OMPI, Francis Gurry. Acesta a mai adăugat: ”Tinerii au o capacitate de a visa care o depăseste cu mult pe a celor mai în vârstă. Ei sunt viitorul. De aceea, cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietătii Intelectuale, mesajul meu pentru generatia următoare este acesta: continuati să creati, continuati să inovati! Si continuati să reflectati asupra rolului proprietătii intelectuale în gestionarea viitoare a creativitătii si inovării în societate!”
P.S. – Din respect pentru proprietatea intelectuala, multumesc tuturor autorilor si surselor de informatii care mi-au înlesnit redactarea acestui articol.
|
Marian Tudor 5/1/2013 |
Contact: |
|
|
