Vincent Lam:” The Headmaster Wager”
Dacă vă mai amintiti, V.Lam, este scriitor canadian si medic, onorat cu Giller Prize pentru romanul “Blood-letting and miraculous cures”. În acest al doilea roman, Lam ne povesteşte o istorie cvasi-adevărată, inspirată din viata bunicului său. Acesta s-a exilat în Vietnam, după invazia Chinei de către Japonia, între 1937 si 1941. Personajul principal, Chen Pie Sou, devenit Percival Chen, devine respectatul Headmaster al unei academii care îi învată pe localnici limba engleză. El trăieste în suburbiile Saigonului, în Cholon si îsi invocă adesea strămosii. Tatăl lui Percival Chen a fost primul din familie care a emigrat în Vietnam, unde a plecat să cucerească “Muntele de Aur”. Dovada că a reusit este o bucătică de aur neprelucrat, care va fi dăruita fiului, care, la rândul lui i-a dăruit amuleta norocoasă fiului său Dai Jai. Acesta nu s-a dovedit a fi prea norocos, din cauza circumstantelor politice necrutătoare, când Vietnamul a fost invadat de Japonia si, mai târziu, când China trecea la regimul communist.
Sotia lui Percival Chen, Cecilia, provine dintr-o familie chineză înstărită, care a pierdut toate vasele maritime comerciale în urma războiului. Cecilia este arogantă, calculată, rece, oportunistă si dispretuitoare pentru tot ceea ce nu înseamnă bani. Fiul lor, Dai Jai, produsul unei căsătorii nefericite, este cel care, prin actiunile lui, pune în miscare rotitele destinului lui Percival.
Chen este foarte mândru de originea lui chineză, se consideră urmasul unei mari civilizatii si îsi educă fiul în acest sens. Amândoi vor constata că este foarte greu să rămâi chinez în Vietnamul anilor 60’, când comunismul începea să se instaureze si, odată cu el, separatia Nordului de Sud. Guvernul Vietnamez obliga toata populatia să învete limba vietnameză si când Dai Jai se opune public, este arestat si torturat. Tatăl lui va face tot posibilul să-l salveze, coruptia si mita sunt ustensilele care-l vor ajuta. De multe ori în carte, Pecival Chen oferă “plicuri rosii’, care sunt doldora de bani…
În mod ironic, Percival Chen îsi ”salveaza” fiul, trimitându-l din închisoare în China, considerată “patria –mamă”, unde totul nu poate fi altfel decât bine si frumos. Chen ignoră realitatea politică si nu realizează că tara lui a devenit comunistă. Acolo, Dai Jai ajunge să trăiască un alt fel de iad, cel al înfometării si al muncii fortate. Scrisorile lui Dai Jai sunt censurate de către comunisti si lui Percival îi ia mult timp sa înteleaga ce se întâmplă.
Scene de o mare violentă sunt descrise cu multă artă si, în egală măsură, Vincent Lam este înzestrat cu sensibilitatea si măiestria necesară pentru a ne seduce cu scenele de amor. Armata japoneza pedepeseste o familie care ar fi furat orezul destinat cailor armatei si ceea ce urmează e greu de descris în cuvinte.
Personajele sunt bine conturate, îl întâlnim pe atrocele general Cho din armata de nord Viet Minh, pe Mak, prietenul ambiguu si duplicitar al lui Percival, care stie tot si cunoaste pe toată lumea; pe Sai Tai, mama Ceciliei, care “nu i-a oferit lui Percival mâna fetei ei, ci i-a comandat să o ia”, ca să o scape din Hong-Kong-ul invadat de Japonezi. Peter, americanul trimis după terminarea războiului să continue interesele americane în zonă, este foarte atras de femei-metise, asa cum este Jacqueline, iubita lui Percival si multe alte personaje secundare, descrise uneori într-o singură relevantă si cuprinzătoare propozitie.
Academia de engleză se numeste Chen Hap Sai, care este de fapt numele unui depozit imens de cereale care a fost transformat în scoală, toate astea la ideea genialului si mereu-nelipsitului Mak, uneori spion, alteori înger-păzitor.
Percival este pasionat de “gambling”, de jocul de Mahjong si frecventează saloanele d-nei Ling, unde o va câstiga pe Jacqueline. A fost norocos? Poate…Desi i s-a spus să nu-si ia niciodata de nevastă decât o chinezoaică, se pare că a doua lui sotie se dovedeste mai caldă, simtitoare si pasionată decât prima.
M-a impresionat compozitia solidă a romanului, ca o constructie din care nu lipsesc nici fundatia, nici casa, dar nici elementele decorative care încântă. Firul epic (naratiunea) curge fluent ca un râu de ses lin si adună cu usurintă “etajele” care constituie capitolele. Actiunea are suspans si m-a captivat.
Lam ne oferă o poveste cvasi- reală din Orientul Îndepărtat, ne întoarce în timp cu virtuozitate. Complexitatatea lumii pe care o descrie se derulează cu fortă si gratie, trezind imaginatia. Se pare că Lam este cu adevărat scriitor; desi am avut câteva dubii la prima lui publicatie, acest roman ne dovedeste că premiul Giller nu i-a fost acordat din greseală.
Si încă un mic detaliu, pe care doar iubitorii de cărti îl vor întelege: cartea este publicată de Randomhouse Canada, cu o copertă de un rosu-furios, care parcă te arde la degete si care, cred eu, simbolizează toate “plicurile-rosii” pe care Percival le-a dat pentru salvarea fiului său, adică- în acelasi timp- coruptia-răutatea destructive si iubirea care le anihilează pe amîndouă.
Toronto / aprilie 2013
|
Dr. Diana Laza 4/13/2013 |
Contact: |
|
|
