Aprilie
Să nu mai cugetăm despre mâhnirea
Si fuga frigului îmbătrânit
Pâlpâie, înviind înmugurirea,
Pendula de sus, într-un joc vrăjit.
În văzduh aurul, din nou, dospeste
Aruncat zilnic de pe roata de foc,
Amorţit pământul se învârteste
Desi ni se pare că el stă pe loc.
Se ţes, urcând, arome visătoare
Si-alarma gâzelor iesind din pământ.
Ca-ntr-un miracol îsi plimbă o floare
Fâsia de umbră, atinsă de vânt.
Se-ntâmplă ca cerul să se-nvelească
C-un strat pufos, dar... clătinat usor
Să-ncerce, tot mai jos, să se topească
Pe fire lungi ca la ecuator.
………………………….
April, aud prin clipe, mult, cum suni
Si-acoperi goluri cu-nalta-ţi lucire!
M-ating pe suflet fluturii nebuni
Si-n gând se zbate dorul -de uimire-.
Montreal
|
Lia Ruse 4/8/2013 |
Contact: |
|
|
