Ca o crustă
Mă plimb prin castele de alge
Aduse de valuri
Din cine stie ce adâncuri
De lumi revolute,
Ca printre muntii,
Bănuiti numai,
Ai unei planete
In spatiu pierdute.
Pescărusii plutesc pe deasupra,
Apoi îsi opresc zborul
Pe capiteluri
Si neconsolidate arhitrave,
Sarea din aer
Mă îmbracă într-o crustă,
Si mă adaug
Unei civilizatii bolnave.
Intru în apa mării
Si sunt un chit urias
Care a trebuit să înghită
Mizerii impuse,
Refuzuri în fortă,
Frustrări, umilinte,
O lume ciuntită...
Totul atârnă ca un balast
Si mă trage în jos,
De e gata
Să mă scufunde...
Unde e tărmul
La care să acostez
Si unde să devers
Incărcătura din mine...Unde?
DRUMURI
La capăt de drum, se deschid alte drumuri...
Tinuturi sărmane pun straiul regesc;
In traistă luat-am merinde alese,
Ca foamea să-mi stâmpăr, de mă rătăcesc.
Pe masa de lucru-am lăsat pentru tine
Poemele toate în care te-am scris,
Cuprinde-le-n palme, citeste-le-n soapte
Când noaptea coboară pe zări indecis !
N-ai vrut, n-ai putut să urcăm împreună
Golgota, pe care azi singură sunt !
Iertarea mă naste cu fiece clipă
Si curge-n nisipul clepsidrei mărunt.
Păstrează aprinsă lumina din vatră,
Prin geamul de-afară mereu vei vedea
Imaginea luntrei, si-odată cu sine
O umbră firavă, lucind ca o stea !
DOR DE VARĂ
Dorm pe pajisti străine
Gândurile mele,
Dorm pe unde apucă,
Fiindcă li s-a făcut asa,
Dintr-o dată,
Un neastâmpărat dor de ducă.
In mine oricum este noapte,
Un întuneric de smoală,
Că nu ne mai vedem nici fratii,
Dăm din mâini, din gură,
Dar mai ales din coate,
Strivindu-ne unii pe altii.
Dorm în tinuturi de poveste,
Sentimentele mele,
Dorm în căldura de vară,
Fiindcă li s-a făcut asa,
De o viată,
Un neastâmpărat dor de-afară...
|
Domnita Neaga 3/25/2013 |
Contact: |
|
|
