O zi de suflet pentru românii din Windsor
A fost o zi de suflet pentru românii strânsi în sala de festivitati a Catedralei „Sfantul Gheorghe” din Windsor.
Herman Victorov, cunoscut om de afaceri si membru de seamă al comunitătii românesti din acest oras canadian, si-a lansat cartea de memorii Din viata unui om oarecare, Pagini de jurnal.
La manifestare au participat consulul general al României la Toronto, doamna Antonella Marinescu, domnul Sorin Burtea si domnisoara Cristina Leorent de la TVR, directorul ziarului Observatorul si al editurii Maple Red, Publishing House din Toronto unde a apărut cartea, domnul Dumitru Puiu Popescu, împreună cu sotia, părintele Gheorghe Săndulescu, parohul catedralei, doamna preoteasa Alexandra, membri ai comunitatii românesti din Windsor si împrejurimi. A fost un eveniment cultural de exceptie pe care, prezenti în număr mare, oamenii l-au apreciat cum se cuvine.
Stabilit în Canada în anul 1976 Herman Victorov a avut o contributie importantă la dezvoltarea industriei constructoare de masini de capsule pentru industria farmaceutică. După 1989 a fost primul investitor canadian în România, construind câteva fabrici de producere a masinilor, dar si a capsulelor. Este un patriot sincer si un sustinător al culturii si traditiilor românesti. De-a lungul activitătii sale a contribuit la dezvoltarea relatiilor economice si culturale româno-canadiene si a sustinut românii emigranti în Canada. În 2007, Herman Victorov si-a vândut companiile (trei în România si una în Canada) celui mai mare grup financiar din lume-Carlyle.
Prin aparitia acestei cărti cu valoare autobiografică, dar si de jurnal, Herman Victorov îsi dezvăluie si calitatile de scriitor, intuite de cei care l-au cunoscut în verva si umorul de povestitor pe care le-a manifestat de-a lungul anilor. Laitmotivul cărtii este munca privită drept principiu călăuzitor al vietii, modalitate de câstigarea existentei dar si element valorizator.
Relatate la persoana întâi povestirile se remarcă prin dinamism si oralitate. Autorul pare a depăna în fata unor prieteni întâmplări mai vechi si mai noi, dar întotdeauna exceptionale. Cartea contine 39 de povestiri, structurate în patru capitole mari : Întâmplări pe santier, Emigrarea-Israel, Grecia, Canada; Călătorind prin lume si Alte povestiri, în care autorul dezvăluie cu sinceritate momente importante din viată. Aflăm ca a terminat scoala de ofiteri de aviatie de la Sibiu si Medias. Pe când se pregătea să devină pilot de încercare a fost dat afară din armată pe baza unei vine minore, în realitate pentru că trecuse în biografie că făcuse parte dintr-o organizatie sionistă. În încercarea de a-si căuta un rost se angajează pe un santier hidroenergetic la început ca muncitor, apoi ca muncitor specialist, maistru, maistru principal, reusind să devină un specialist de mare clasă. Munceste pe toate marile santiere hidroenergetice ale Romaniei, la Bicaz, la Vidraru, pe Arges, la Portile de Fier. Răzbat în povestirile domniei- sale dragostea fată de oamenii de la montaj pe care-i apreciază pentru munca grea în construirea hidrocentralele care vor aduce lumina în casele românilor.
În anul 1975 emigrează cu sotia si fiica în Israel, apoi in Grecia iar de acolo prin intermediul unei organizatii catolice în Canada. Ajuns în iarna anului 1976 la Montreal, pentru a câstiga existenta familiei, lucrează în diverse locuri, printre care si pe santierul hidroenergetic de la James Bay. În 1978 se mută la Windsor, în provincia Ontario unde se va angaja ca inginer de productie la compania producătoare de capsule tari din gelatină, R. P. Scherer, eveniment care îi va deschide calea spre realizările profesionale deosebite pe care le va obtine de-a lungul vietii. După doi ani la această companie, în 1982, va introduce o modificare esentială la masinile producătoare de capsule tari care va revolutiona industria de capsule.
În 1984 îsi înfiintează propria companie, Multi Motion Engineering Inc.si, împreună cu opt oameni, proiectează si construieste noul model de masini producătoare de capsule tari din gelatină. Începuturile nu au fost usoare. Au existat momente când compania a fost la un prag de faliment. Sub această presiune o vinde în 1985 companiei americane Cherry Burrell, dar după o perioadă de trei ani o va recumpăra, dându-i numele de Technophar Equipment and Service Limited.
Treptat măreste numărul de angajati si diversifică productia, construind si masini producătoare de capsule moi din gelatină si oferind clientilor servicii “ la cheie” , adică fabrici dotate cu toate echipamentele de productie si auxiliare, tehnologia de fabricare a capsulelor, training pentru angajati.
Primele proiecte au fost în China, unde a instalat peste saptezeci de masini producătoare de capsule tari si moi si 17 proiecte “la cheie”. Au urmat alte proiecte în diferite tări ale lumii- SUA, Canada, Germania, Franta, tări din Orientul Mijlociu, Asia, compania domnului Victorov devenind lider mondial în această industrie, o companie unică în lume prin produsele de înaltă performantă.
A instalat până în momentul vânzării companiei în 2007, peste 190 de masini de capsule tari si moi si 27 de operatiuni la cheie.
În povestirile de călătorie, autorul realizează adevarate documente ale vietii din perioada comunismului, atât în tara noastră, cât si a altor tări din Europa de Est-Germania, Bulgaria, Iugoslavia, dar si adevărate fresce ale vietii sociale, economice, politice ale tărilor prin care a călătorit ca om de afaceri si proprietar al companiei Technophar. Călatorii în care observă nu atât frumusetile turistice, cât conditiile sociale, de viată ale oamenilor. Este impresionat de omenia celor pe care-i întâlneste si într-una din povestiri scrie: ”Am înteles că nu contează tara din care fac parte, limba pe care o vorbesc, oamenii de pretutindeni au un cod moral nescris în care politetea, respectul, dorinta de a sări in ajutorul celui aflat la nevoie sunt norme care nu pot fi încălcate.”
Au luat cuvântul: părintele Gheorghe Săndulescu, domnul Sorin Burtea, domnul Dumitru Puiu Popescu, doamna Doina Popa, doamna Antonella Marinescu. Prin cuvinte emotionante vorbitorii au subliniat calitătile domnului Victorov, un om pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu multe daruri si care a sfintit locurile prin care l-a purtat viata. Rezultatele muncii domnului Victorov se pot vedea în zecile de fabrici producatoare de capsule pe care le-a construit împrejurul lumii, în masinile pe care le-a ridicat la un nivel aproape de perfectiune, în actele de caritate pe care le desfăsoară cu generozitate.
Părintele Gheorghe Săndulescu i-a multumit domnului Victorov pentru sprijinul pe care îl acordă comunitătii românesti din Windsor si l-a felicitat pentru aparitia cărtii care dovedeste complexitatea preocupărilor si realizărilor Domniei-Sale.
Domnul Sorin Burtea a subliniat realizările deosebite ale omului de afaceri Herman Victorov, dar si calitătile umane ale acestui iubitor de oameni si patriot. În companiile din Canada 95% din angajati au fost emigranti români pentru că domnului Victorov i-a plăcut să ajute oamenii din România. A fost un proprietar cu grijă de oameni pe care i-a tratat cu respect si afectiune.
Domnul Dumitru Puiu Popescu a vorbit despre impresia deosebită pe care personalitatea domnului Victorov a lăsat-o asupra participantilor la cenaclul Nică Petre din 27 ianuarie, când a avut loc prezentarea cărtii la Toronto. Prin realizările de exceptie Herman Victorov a ridicat prestigiul si valoarea comunitătii românesti în Canada. Aparitia cărtii autobiografice Din viata unui om oarecare încununează o viată de muncă si succese.
Cu sinceritate si emotie doamna Doina Popa, profesoară de limba română si poetă, a evidentiat calitatea de patriot si iubitor de cultură a domnului Victorov care, împreună cu sotia sa, doamna Striana Victorov, a dăruit în 2006 românilor din Windsor bustul poetului nostru national, Mihai Eminescu.
Doamna consul general si-a exprimat bucuria de a fi în mijlocul românilor din Windsor si de a participa la acest eveniment cultural deosebit. A remarcat emotia pe care a resimtit-o citind că autorul si-a dedicat cartea memoriei mamei sale. Doamna consul si-a început de curând misiunea diplomatică si doreste să aibă o colaborare strânsă cu românii din Canada, rezolvarea problemelor acestora si implicarea în viata comunitătii fiind prioritătile Domniei-Sale.
Cu umoru-i caracteristic, domnul Victorov si-a început discursul spunând că dacă ar fi să tină cont de toate laudele care i s-au adus, “nu i-ar mai ajunge nimeni cu prăjina la nas”. A multumit celor prezenti, printre care se aflau si doi colegi de pe santierele din România-domnul Gabriel Zamfir care a emigrant în Canada în anii saptezeci si a reusit să se realizeze profesional la nivelul cel mai înalt, devenind unul dintre cei mai buni ingineri ai companiei Heinz; domnul Carol Lorincz care a lucrat în montaj de centrale hidroelectrice si apoi a fost angajat la companiile domnului Victorov din Canada. Cu emotie autorul a vorbit despre dragostea si dorul de tară, locul cel mai drag si mai apropiat de suflet. Desi a călătorit prin toată lumea si a avut ocazia să mănânce la cele mai luxoase restaurante, cel mai bine se simte în România si cea mai bună mâncare este fasolea bătută, cârnatii afumati, sarmalele cu mămăligută, iar tuica si pălinca de prune nu au egal printre băuturi. Desi este plecat de aproape patruzeci de ani din tară, domnul Victorov urmăreste evenimentele din România. Cu amărăciune a arătat că dezbinarea care se manifestă la nivelul vietii politice si sociale din România are efecte negative asupra dezvoltării tării, dar si asupra imaginii tării noastre în lume. Domnul Victorov a încheiat cu îndemnul la unitate al românilor de pretutindeni.
Evenimentul s-a încheiat cu semnarea de cărti si o frumoasă receptie.
Nota Observator ;
Moderator al evenimentului a fost doamna Mihaela Ignat, cea care a semnat si prefata cartii.
|
Mihaela Ignat 3/6/2013 |
Contact: |
|
|
