Semne de întrebare : Trecut , prezent, viitor
De fiecare dată, când masina familiei noastre îsi aprinde un semnal luminos (asa cum s-a întâmplat în timpul recentei furtuni de zăpadă), fie pentru a ne atrage atentia să umplem rezervorul cu benzină, fie pentru a ne avertiza de existenta vreunei defectiuni, îmi aduc aminte de romanele stiintifico-fantastice de acum câteva decenii, în a căror lume navele spa-tiale comunicau direct cu cei care – pământeni sau locuitori ai altor planete ale viitorului – le conduceau.
Putin îmi închipuiam că începutul acestui viitor, pe atunci rod al imaginatiei, se afla de fapt atât de aproape de înfăptuire. Pentru aceia care mai ieri visau numai la aceste realizări ale stiintei, răsfoind paginile almanahului “Anticipatia”, viitorul devenit peste noapte prezent poate fi o realitate cel putin bulversantă. Dar poate că ceea ce uimeste cel mai mult în această lume “nebună, nebună, nebună” a zilelor noastre este, de fapt, îmbinarea de progres si regres.
Căci dacă stiinta a făcut salturi uriase în multiple domenii, pe un alt plan îmi pare că omenirea, în ciuda dezvoltării unei constiinte gobale care, în genere, urmăreste binele (spre exemplu protejarea planetei), la nivelul relatiilor de zi cu zi nu a devenit neapărat mai bună. Accesul la informatie nu a însemnat neapărat (si din păcate) o deschidere spre cultură, spre bine, spre frumos, ci mai degrabă dezvoltarea gustului pentru bârfă, senzational sau trivialitate.
Sensibilitatea pare să fi fost fost “amputată” de pe sufletul multora, fiind înlocuită de individualism si chiar agresivitate. Valorile morale ale trecutului sunt adesea ridiculizate, dispretuite sau chiar împroscate cu noroi. Dorinta de cunoastere, de aprofundare a unor teme, este sufocată de superficialitatea născută din usurintă cu care se compun mesajele pe ipad-uri.
Putini mai visează poate astăzi să fie exploratori sau inventatori spre binele întregii omeniri; altruismul si idealurile înalte au fost înlocuite de măruntele satisfactii de zi cu zi ale utilizatorilor si consumatorilor, care se multumesc orbeste, cu un specific caracter de turmă, să urmeze ultimul “răcnet” în lumea modei sau a computerelor, asa cum li se cere. {nsesi progesele stiintei, despre care vorbeam mai sus, nu înseamnă neapărat că viata este acum mai respectată, căci din ce în ce mai des vedem fiinta omenească tratată ca un experiment de laborator. Interesul sincer de a clădi o relatie cu aproapele, efort ce necesită răbdare si delicatete, a fost înlocuit de dorinta de mani-pulare si de egoism.
Nu ne mai vorbim, ci ne trimitem mesaje pline de abrevieri, “îndulcite” câteodată (dacă avem vreme) de câte un emoticon (iconită cu sentimente, folosită în cadrul emailurilor). Căutăm cu disperare fericirea, dar am uitat să dăruim bucurie si dragoste… Reflectii poate prea sumbre si chiar deprimante… însă nu ne rămâne, dacă dorim un viitor mai bun pentru noi si urmasii nostri, decât să le infirmăm…
|
Eliza Ghinea 2/20/2013 |
Contact: |
|
|