„Întâmplări si gânduri” de Nina Gonta
Anul trecut v-am prezentat cartea doamnei Nina Gonta, pe numele său adevărat Raisa Coleaghin, carte intitulată „În căutarea bărbatului ideal” cu subtitlul „Pagini basarabene”. Este cazul să vă spunem câte ceva despre autoarea născută în Basarabia, astăzi Republica Moldova, ajunsă în România în anul 2000, repatriată, asa cum îi place ei să spună considerând că asa este mai corect.
Având studii de biblioteconomie si bibliofilie, de-a lungul vietii a făcut o multime de însemnări biografice, a adunat teancuri de materiale, si-a stocat în memorie o multime de întâmplări cu care nu prea stia ce să facă. După o etapă de opt ani petercuti în capitala Moldovei, la Iasi, doamna Gonta a făcut un salt si mai mare poposind în sudul însorit al Patriei, la Craiova. Aici, trăind într-o societate de intelectuali, cunoscând oameni ale căror nume figurează pe copertile multor cărti, i-a încoltit în minte ideea de a-si asterne pe hârtie întreg bagajul de materiale adunate până acum. A apărut prima sa carte, despre care v-am relatat, scoasă la Editura Sitech din Craiova.
Bărbatul ideal este o himeră despre care, un banc ce circula recent pe internet, spunea: „Bărbatul ideal nu înseală, nu minte, nu bea, nu fumează, nu înjură, nu există.” Dar autoarea nu a rămas în căutarea lui, si-a adunat puterile si a scos de sub tipar o a doua carte intitulată „Întâmplări si gânduri” în paginile căreia întâlnim o serie de reflectii, vise si gânduri ale autoarei. Multumită de prestatia Editurii Sitech al cărei manager este profesorul universitar, matematicianul, Aurel Popa a predat tot aici stickul cu scrierile si fotogarfiile aferente.
În paginile cărtii putem afla ce se petrece în sufletul si mintea unei basarabence provenită din al doilea mare val de emigrare în Patria Mamă din anii 90, după cel din anii 1940 – 1945. Nu si-a propus ca, devenind cetătean român cu pasaport, să plece la lucru în Europa occidentală ci a rămas alături de fiica sa elevă la scoala generală, apoi la liceu, pentru a o ajuta să-si făurească o carieră în viată. În paginile acestei cărti împleteste întâmplări din Basarabia natală, mai vechi ori mai recente, cu întâmplări din Iasi ori din Craiova, oras despre care nici nu stia unde se află până când a coborât pe peronul gării centrale a acestuia. Eseurile nu sunt dispuse într-o ordine cronologică, istorică, geografică sau de alt gen ci sunt transcrise asa cum i-au venit în minte. Debutul îl face cu întâmplarea denumită „O lumânare”, pe parcursul căreia descoperim, de la bun început, cât de mică se consideră în fata Celui de Sus pe care îl respectă si îl adoră. Nu acelasi sentiment îl are în fata oamenilor si a societătii actuale de care, desi mignonă si aparent fragilă, nu are niciun fel de teamă, nu se lasă niciodată înfrântă.
Parcurgând paginile cărtii ne dăm seama că este o nationalistă ireductibilă, dar si o anticomunistă până în măduva oaselor. Este o fire extrem de sociabilă, intrând rapid în discutie cu persoane pe care le-a cunoscut pe moment, femei în vârstă, pe care le lasă să se destăinuie, cu care face schimb de gânduri, sfaturi. Sotul său, olteanul despre care aminteste uneori, este la fel. Din carte putem afla multe despre populatia basarabeană, limba ce o vorbesc, caracterul lor, obiceiurile, talentele culinare ale femeilor si multe altele. Ne încântă cu descrieri rapide ale unor locuri istorice cu vestigii daco-getice (fie vorba-ntre noi, originea dacă fiind cam trecută sub tăcere până în prezent, tăblitele amintind doar despre traco-geti), dar si despre locuri legate profund de religia ortodoxă pe care basarabenii au păstrat-o cu sfintenie în pofida dictaturii sovietice. Aflăm, poate pentru prima dată, despre mânăstirile si bisericile din Orheiul Vechi, dar si despre mânăstirea de la Putna si chilia lui Danil Sihastrul.
În cele 22 de capitole ale cărtii, fiecare cu titlul său, întâlnim oameni care au impresionat-o prin comportamentul lor civilizat, cum ar fi studentul evreu de la Facultatea de Medicină din Iasi, gazda rusoaică de pe vremea liceului care a dus-o cu forta la dentist pentru a putea dormi noaptea, doctorul stomatolog, bătrânii de la azilul din Iasi, denumit astăzi „Cămin de bătrâni”, visele sale, năstrusnice uneori, cu împlinire imediată în viata reală, remarci mărunte cu privire la lucruri văzute ori auzite, dar cu adâncă filosofie de viată.
Cartea se poate citi cu multă atentie si multă plăcere de la început până la sfârsit, este scrisă într-un limbaj cursiv, fără greseli de exprimare sau gramaticale, un paznic neîndurător fiind si doamna Rodica Florescu, redactorul cărtii, profesoara care si-a dedicat întreaga viată studiului limbii române. Nu vreau să-l uit nici pe tânărul care a realizat machetarea grafică si ilustrarea cărtii, doctorandul Andrei Zabulică, un apropiat din familia autoarei si nici pe altii care i-au fost de mare folos. Dar nu s-a terminat aici. Dacă, până mai deunăzi, doamna Nina Gonta nu s-a remarcat prin scris, acum nimeni nu o mai poate opri. Chiar când scriu aceste rânduri am în fată o altă carte a ei, un roman intitulat „Ioana”, despre care veti afla în numerele următoare ale revistei.
|
cronică de Costinel Savu 2/15/2013 |
Contact: |
|
|
