Furtuna de zăpadă si ninsorile din nord-estul Statelor Unite
„Uneori , destinul nostru se aseamănă cu cel al unui pom în iarnă .
Cine ar putea să creadă că acele ramuri golase vor înverzi si vor purta din nou flori ?
Noi speram însă si stim cu sigurantă că asa va fi.”
Johann Wolfgang von Goethe
Vineri 8 februarie a.c., prognoza făcută de către meteorologi cu câteva zile înainte de această dată, potrivit căreia o ninsoarea abundentă însoţită de rafale de vânt de până la 65 km/h şi de o scădere semnificativă a temperaturii aerului se va abate asupra New York-ului, statelor Connecticut si Massachusetts, cu precădere în orasele Boston si Chicago, s-a adeverit. O adevărată furtună de zăpadă s-a năpustit asupra acestei părti din nord-estul Americii. Primarii oraselor avertizau oamenii de pericol, îi rugau să se ferească de eventualele consecinte ale acestei furtuni si luau măsurile necesare.
Sigur că iarna este un anotimp frumos, dar când năvăleste brusc, este de temut. Masinile au început să alerge în acea zi spre supermarketuri, oamenii dorind să-si facă provizii pentru câteva zile. Mă aflam în frumosul oras Stamford, din statul Connecticut. În acea după amiaza soarele se ascunsese de-a binelea, cerul devenise cenusiu si începuse să ningă frumos, cu fulgi mari. Ningea ca-n povesti, asa cum văzusem în anii copilăriei în nordul tării noastre – România. Cerul plumburiu îsi revărsa lacrimile; fulgii mari cădeau grăbiti, în linii drepte, perpendicular pe pământ. În câteva minute totul s-a acoperit cu o mantie albă de zăpadă. Priveam pe geam. Era frumos. Curând însă, lacrimile cerului înghetau în aer, începeau să se rotească haotic, vântul le stârnea si totul devenise zgomotos, amenintător. Stirile anuntau în continuare furtună de zăpadă intensă pentru orele serii, mai apoi - pentru orele noptii. Guvernatorul statului New York anunta suspendarea tuturor zborurile din si spre aeroporturile new-yorkeze.
După miezul noptii, din balcon veneau niste zgomote pe care nu le puteam identifica, ceva se misca, ceva se deplasa, usa din exteriorul casei prinsese viată războindu-se cu rafalele de vânt. Începuse să-mi fie teamă, dar locuitorii orasului erau obisnuiti cu aceste fenomene ale naturii, cu furtunile sau tornadele ce se mai abătuseră peste aceste locuri. Vreme de cinci ore, până spre dimineată, ascultam intensificarea rafalelor de vânt, cum se repetau cu o frecventă din ce în ce mai mare.
Sâmbătă dimineata totul se linistise, cerul mai arunca din când în când fulgii rămasi în sacii săi albi-cenusii, peisajul era mirific, stirile relatau din oră în oră starea vremii si arătau imagini din diferite state afectate de furtună, grosimea plăpumii albe asternute peste case si drumuri, unele imagini dezastruoase, altele frumoase cu starea de bucurie a copiilor la vederea acestui peisaj.
Ne-am deplasat cu masina printre sloiurile de gheată, spre supermarketuri. Străzile încă nu erau curătate, se anuntase deszăpezirea la orele prânzului. Unele magazine erau închise. De o parte si alta a soselei brazii purtau pe bratele lor povara albă, minunată a zăpezii. În rest - linistea unui tablou hibernal.
Furtuna a îngropat nord-estul Americii. În Boston, capitala statului Massachusetts, orasul cel mai mare din acea regiune nordică denumită si Noua Anglie si în Long Island, insula situată în statul New York pe care se află cartiere si suburbii ale orasului New York City, pe alocuri, zăpada ajungea până la doi metri înăltime, drumurile devenind impracticabile. Rafale intense de vânt au rupt liniile electrice şi au dărâmat copaci. Au existat si câteva decese. Un caz cutremurător s-a petrecut în zona orasului Boston, în care a fost implicat un băiat si tatăl său. Refugiindu-se în interiorul masinii pentru a se încălzi, au murit asfixiati din cauza monoxidului de carbon, teava de esapament fiind blocată de zăpadă. Circulatia pe autostrada care ducea la New York a fost închisă pentru scurt timp, traficul aerian anulat.
Si aveam bilet pentru plecare de pe aeroportul La Guardia din New York, spre aeroportul Raleigh-Durham din statul Carolina de Nord. Am intrat în panică, dar foarte curând, ninsoarea a încetat, duminică dimineata soarele si-a făcut aparitia dar temperaturile erau scăzute. Măsurile luate de primarii localitătilor au readus situatia oarecum la normal, starea de urgentă declarată a fost anulată, circulatia pe autostradă deschisă, zborurile reprogramate, angajatii aeroportului căutând să satisfacă cerintele fiecărui pasager, într-un mod ordonat si civilizat, cu acel zâmbet mângâietor pe buzele lor. În urmă au rămas pagubele si necesitatea remedierii lor grabnice.
Ajunsă în Raleigh, am privit ramurile golase ale copacilor. Înmuguriseră. Pasărea Cardinal cu penajul său colorat în rosu, cu creasta pe care o poartă regeste, tăiase aerul din fata masinii, în preajma casei.
Semn bun, mi-am zis!
Raleigh NC
|
Vavila Popovici 2/15/2013 |
Contact: |
|
|
