Radu Stanca - Dăltuiri
Acum când s-au împlinit 50 de ani de la moartea sa prematură (din 26 decembrie 1962), se cuvine să ne amintim că Radu Stanca a lăsat literaturii române imaginea unui exceptional creator de poezie si teatru din acel” întunecat deceniu” , (ne referim la deceniul VI-lea din secolul XX) , cu care începea epoca socialistă în România, el fiind “salcia plângătoare“ a generatiei sale, cum l-a numit criticul literar Eugen Simion.
Teoretician al speciei moderne a baladei, pe care a ilustrat-o cu un talent unic, inspirat de pitorescul cetătii Sibiului si al altor orase-burg din Transilvania, el a fost si un complet om de teatru, ca actor, regizor, eseist al actului scenic, cronicar de spectacole si dramaturg. Făuritor a 16 texte dramatice originale, rămase în sertar, fără ca autorul să fi avut bucuria de a-si vedea tipărite sau interpretate piesele sale la Teatrul de Stat din Sibiu, unde a pus în scenă peste 30 de spectacole, sau pe alte scene din tară, Radu Stanca a avut un destin tragic. Abia în perioada postumă operele sale au fost antologate, s-au scris studii monografice, eseuri, dar adevărata imagine a creatorului complex care a fost Radu Stanca nu poate fi realizată până nu se cunoaste opera sa în întregime. În acest sens, noul volum cu texte ale sale, „uitate” în presa românească a celor 3 decenii antume ale ctivitătii scriitorului (1932-1962), intitulat Dăltuiri, apărut la Fundatia Natională pentru Stiintă si Artă, Bucuresti, 2012, 330 p., este o carte neasteptată.Editată de Anca Sîrghie si Marin Diaconu, cu o prefată semnată de Anca Sîrghie, Dăltuiri este o carte surprinzătoare chiar si pentru sotia autorului, actrita Dorina Stanca, nonagenară. Asa cum si-a consacrat viata memoriei lui Radu,ca o preoteasă dintr-un sălas sacru, ea fusese convinsă că sub veghea sa au fost cuprinse în volume toate creatiile scriitorului, care asteaptă acum o editie de Opere, ca sinteză asteptată a întregului. Volumul Dăltuiri vine în întâmpinarea unei asemenea editări viitoare. Îngrijitorii editiei au asigurat cărtii un aparat critic complet,capitolul Notelor (p. 289-306) fiind util pentru localizarea textelor în presa epocii.O noutate prezintă si Ilustratiile din final, cuprinzând fotografii de familie, unele inedite, oferite de nepoata scriitorului, Nana Sofronie.
Descoperirea textelor din noul volum a presupus o preocupare asiduă de peste 10 ani de popasuri la mari biblioteci, de trecere în revistă a colectiilor cu publicatii din acea periodă în întregul lor. Recolta unei navigări atente prin presa românească interbelică si prin cea a primelor decenii de după cel de-al Doilea Război Mondial, realizată de Marin Diaconu cu acribie nesfârsită, constituie cuprinsul antologiei de fată. În ea se pot citi poezii inedite editorial din toate perioadele de creatie, accent punându- se pe începuturile sale lirice ( Invitatie la vals, Olimpică, Dăltuire, Nocturnă), articole, recenzii de carte ( M.Sadoveanu, Fratii Jderi si Noptile de Sânziene, V.Voiculescu, Urcus),cronici de teatru si cronici muzicale, eseuri, exceptionale ca rafinament al analizei fenomenului artistic. Cel putin îndemnul la lectură din eseul În loc de o “carte pe zi” , despre cărtile de totdeauna ar trebui să figureze în manualele de literatură ale liceelor din tară. Am selectat în volum chiar si acel unic fragment din piesa publicată de scriitor în 1957, Grâuian si Dragomara. Autorul încercase să o pună în scenă la Sibiu, dar i s-a interzis spectacolul, la care regizorul Radu Stanca făcuse numai câteva repetitii.La capitolul Addenda am adăugat si versiunea postumă a piesei, prelucrată de Nicoleta Toia, care a montat la Teatrul de Stat din Sibiu spectacolul din 1975.
Asadar, o carte nou editată în România care ne apropie de un geniu necunoscut în America, scriitorul român transilvănean Radu Stanca.
Ps: ( Volumul costă 25 $ si se găseste în România .Pentru cumpărarea cărtii puteti apela la adresa e-mail: sirghieanca@yahoo.com)
|
Anca Sîrghie 2/2/2013 |
Contact: |
|
|
