Interviu cu E.S. Ion Jinga
Volumul de interviuri „Politică si Diplomatie”; Editura NiminaLex, 2012
Interviu cu E.S. Ion Jinga, ambasadorul României la Londra
MAREA BRITANIE, O VOCE PUTERNICĂ ÎN EUROPA
„Imaginea României depinde, înainte de eforturile diplomatice, de realitatea României si de realitatea comportamentului si a performantelor românilor, indiferent unde se află acestia.”
E.S. Ion Jinga,
Ambasadorul României în Regatul Unit
al Marii Britanii si Irlandei de Nord
Londra, 2011
Ion Jinga, ambasador extraordinar si plenipotentiar în Regatul Marii Britanii si Irlandei de Nord (2008 -), ambasador în Regatul Belgiei (2003-2008); director general Directia Uniunea Europeană, MAE ( 2000-2001), Însărcinat cu Afaceri a.i. - Misiunea României pe lângă Uniunea Europeana, Bruxelles (2000-2001), Secretar I la Misiunea României pe lângă UE, Bruxelles; consilier de cabinet, cabinetul ministrului de externe - MAE; Secretar III - Directia Uniunea Europeană, MAE; Sef Birou relatii externe - Prefectura Arges (1991-1992) Studii : Facultatea de Fizică, Universitatea Bucuresti; Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti - doctor în Drept; inginer fizician - Institutul de Reactori Nucleari Energetici, Pitesti. Masterat în integrarea europeană, Colegiul Europei, Bruges, Belgia Activitatea academică: Membru în „Groupe Européen d’Evaluation et de Prospective” (GEEP); profesor asociat - Academia Diplomatica, MAE, titular al cursului de Integrare europeană; profesor asociat - SNSPA, Facultatea de Stiinte Administrative. Publicatii: autor si coautor a 4 cărti ;i a numeroase studii si articole pe problematica integrării europene. Distinctii: Diploma de Excelenta si titlul de „Fiu al Argesului” si „Cetătean de Onoare al Municipiului Câmpulung-Muscel” ( 2007), Crucea Patriarhala a Bisericii Ortodoxe Române (2005), Officier de l’Ordre National du Mérite /Franta (2003); Ordinul National Pentru Merit în Grad de Ofiter (2000)
Parteneriatul Strategic
Excelentă, ati ales între cercetarea nucleară si diplomatie. Conciliază stiintele exacte cu diplomatia, considerată arta de a te exprima selectiv?
Fizica este o stiintă a naturii, cu ajutorul căreia pot fi explicate fenomene întâlnite în viata de zi cu zi. Ea poate fi un instrument foarte util nu numai pentru un diplomat, ci pentru oricine doreste să înteleagă mai bine mediul în care trăim. Physikos în limba greacă înseamnă natural, normal. Foarte mult din ce este în jurul nostru poate fi interpretat cu ajutorul legilor fizicii, iar dacă adăugăm stiintele de granită – biofizica, biochimia – atunci aria de acoperire este aproape completă. Fizica este una dintre cele mai vechi discipline din lume, dezvoltată în Grecia antică odată cu astronomia, matematica, filozofia. Pe mine, personal, fizica mă ajută să găsesc solutii la problemele si situatiile cu care mă confrunt. Simplificând, desigur, introduc datele de intrare într-o „ecuatie” de analiză logică, identific algoritmul de rezolvare si adaptez solutia la contextul real.
Marea Britanie este o voce puternică în Uniunea Europeană si, în acelasi timp, un aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii. Având în vedere aceste elemente, putem vorbi de un interes diplomatic special între Bucuresti si Londra?
În anul 2003, a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România si Marea Britanie. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, relatiile româno-britanice sunt caracterizate de o cooperare excelentă atât la nivel bilateral, cât si în cadrul organizatiilor internationale. Asistăm astăzi la un nou dinamism în relatia bilaterală, reflectat în actualizarea Parteneriatului Strategic si caracterizat si de un intens si substantial dialog politic, prin vizite frecvente ale oficialilor români si britanici la Londra si Bucuresti, cresterea volumului schimburilor economice si comerciale, o vibrantă dimensiune culturală si prezenta unei comunităti britanice (câteva mii de oameni de afaceri) în România, precum si a circa 100.000 români care au ales să trăiască, temporar sau permanent, în Marea Britanie.
Pactul Euro Plus
În ce măsură criza globală afectează relatiile economice româno-britanice?
Prin caracterul ei global, criza a afectat toate statele lumii, inclusiv România si Marea Britanie. Ca atare, volumul schimburilor comerciale bilaterale a scăzut în anul 2009 însă, în 2010, am înregistrat o crestere robustă, cu 30 % fată de anul precedent, revenind la nivelul anterior crizei, de peste 2 miliarde de Euro, export plus import. Ceea ce au în comun tările noastre, în această perioadă încă dificilă, este determinarea de a aplica politici severe de consolidare fiscală care să ofere baza unei cresteri economice durabile. Guvernul britanic a reconfirmat, prin bugetul anual adoptat recent, hotărârea de a elimina total deficitul bugetar până în 2015-2016, ceea ce implică eforturi de diminuare a cheltuielilor publice si o majorare a anumitor taxe. În acelasi timp, România, prin acordurile cu FMI si cu Comisia Europeană, îsi impune o severă disciplină bugetară menită să mentină finantele publice în limite rezonabile, care să-i justifice recenta aderare la „Pactul Euro Plus”, chiar dacă nu este încă membră a euro-zonei. Pe de altă parte, orice criză înseamnă o oportunitate.
Lectiile recesiunii înseamnă reforme structurale în economiile ambelor tări care vor oferi noi sanse comunitătii de afaceri pentru comert si investitii. Marea Britanie îsi propune să revigoreze industriile prelucrătoare, ceea ce va însemna o nouă deschidere pentru partenerii români de afaceri. În privinta comertului, apar noi nise de oportunitate post-criză. Anul viitor, de exemplu, se vor lansa pe piata britanică autoturismele Dacia Logan si Duster.
Restrictii pe piata muncii britanice
Cetătenii din tările ex-comuniste, care au aderat în 2004 la Uniunea Europeană, nu s-au confruntat cu constrângeri pe piata muncii. Românii consideră că autoritătile britanice au aplicat politica discriminării.
Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană permite statelor membre să restrictioneze accesul lucrătorilor români pe propriile piete ale muncii pentru o perioadă care nu poate depăsi sapte ani de la data aderării. Restrictiile sunt aplicate potrivit schemei „2 plus 3 plus 2”, la sfârsitul acestui an încheindu-se cea de a doua etapă a măsurilor tranzitorii prevăzută de tratatul de aderare. Astfel, pentru cetătenii români, restrictiile pe piata muncii vor fi eliminate irevocabil cel mai târziu la data de 31 decembrie 2013, în toate statele membre. Conditii similare au fost introduse si în actele de aderare încheiate cu ocazia extinderilor anterioare ale Uniunii Europene.
Pentru lucrătorii din statele care au aderat la Uniunea Europeană în mai 2004, restrictiile pe piata muncii vor fi eliminate la 30 aprilie 2011 în toate statele membre care păstrează încă astfel de măsuri. La această dată, cele mai multe dintre statele membre au liberalizat accesul lucrătorilor români pe piata muncii (Republica Cehă, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria), altele simplificând, după data aderării, conditiile în care este permisă angajarea cetătenilor români (Franta, Italia, Belgia, Luxemburg).
Marea Britanie a decis mentinerea restrictiilor pe piata muncii pentru cetătenii români si bulgari si după 1 ianuarie 2007. Decizia autoritătilor britanice a fost explicată prin numărul mare, mult peste asteptări, al lucrătorilor din statele care au aderat în valul anterior la Uniunea Europeană, care au sosit în Marea Britanie începând cu anul 2004. La acea dată, Marea Britanie, Irlanda si Suedia au fost singurele state care au permis accesul liber lucrătorilor din noile state membre ale Uniunii Europene. Contextul economic defavorabil din ultimii ani si efectele sale asupra pietei muncii sunt elemente care au condus la continuarea măsurilor tranzitorii pentru lucrătorii români si bulgari si după primii doi ani de la data aderării.
Aproximativ 100.000 de cetăteni români locuiesc în Marea Britanie
Aveti o evidentă a numărului de români care trăiesc si muncesc în Marea Britanie si în Irlanda de Nord?
Ambasada României nu detine o evidentă a cetătenilor români sau originari din România care locuiesc în Marea Britanie. Din perspectiva legislatiei române, cetătenii români sunt liberi să circule si să îsi stabilească resedinta unde doresc, cu respectarea legislatiei statului de destinatie, fără a avea obligatia de a se înregistra la Ambasada României din tara în care locuiesc, temporar sau permanent. În consecintă, numărul românilor a căror prezentă este „oficial" adusă la cunostinta Ambasadei – în principal prin solicitarea de servicii consulare sau prin participarea la alegeri – reprezintă, în mod evident, doar o fractiune din numărul total al românilor care trăiesc în Marea Britanie, dintre care unii nici nu mai detin cetătenia română, dar revendică identitatea culturală românească. Similar, nici autoritătile britanice nu detin o evidentă exhaustivă a cetătenilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene care si-au exercitat dreptul de sedere pe teritoriul Marii Britanii, deoarece legislatia nu impune obligatia înregistrării acestei categorii de rezidenti.
Estimăm că aproximativ 100.000 de cetăteni români locuiesc în Marea Britanie, majoritatea aflându-se în Londra, Sud-Estul si Estul Angliei, Midlands si Scotia. Cetătenii români sunt bine integrati în societatea britanică, comunitatea românească fiind caracterizată printr-un număr mare de specialisti în domeniile medical si financiar, precum si de un număr în crestere de studenti români înscrisi la universitătile din Marea Britanie; sunt peste 4.000 studenti români aici.
Nu este un secret că românii rezidenti în străinătate sunt dezbinati si nu vor să se unească în proiecte constructive, cu atât mai putin să se alăture actiunilor diplomatice pentru promovarea imaginii si intereselor României. Comunitatea românilor din Marea Britanie face exceptie?
Comunitatea românească din Marea Britanie a devenit mai unită si mai puternică. Când am sosit în Marea Britanie, în 2008, românii de aici se plângeau că alte comunităti, precum cea poloneză, sunt mult mai solidare. Am călătorit foarte mult, sunt mereu în mijlocul românilor. Fie că acestia mă invită să iau parte la evenimente importante pentru viata comunitătii lor, precum sărbători religioase, culturale, fie îi vizitez eu, cu prilejul unor întâlniri oficiale pe care le am cu autorităti locale din zonele în care locuiesc sau studiază, în cazul studentilor, fie vin ei la Ambasadă, atunci când organizăm întâlnirile periodice cu reprezentanti ai comunitătii românesti si consulii onorifici sau evenimente culturale dedicate diasporei.
Pe parcursul mandatului meu de ambasador, în ultimii trei ani, au crescut numărul asociatiilor românesti, al consulilor onorifici si al parohiilor religioase. Avem un număr impresionant de cadre medicale, acestea au format o asociatie cu care ambasada colaborează foarte bine. Studentii si cercetătorii români, la universitătile la care studiază sau lucrează, au înfiintat asociatii românesti. Cu ajutorul ambasadei, acestia organizează evenimente românesti pentru colegii si profesorii lor. Avem numeroase exemple de români de succes. Am găsit parteneri în toate domeniile si am descoperit că românii sunt solidari atunci când este vorba despre tara, cultura, traditia si identitatea lor. Nu este un adevăr de ascuns: în ultimii doi ani, criza economică internatională s-a făcut simtită. Majoritatea evenimentelor pe care le-am organizat au beneficiat de sustinerea membrilor comunitătii românesti, care au contribuit fie la solicitarea noastră, fie din proprie initiativă, de exemplu, atunci când au aflat că Ambasada intentionează să invite un artist român la Londra sau să ofere daruri copiilor din comunitate cu ocazia Sărbătorii Crăciunului.
Presa britanică relatează frecvent despre cetăteni români infractori, traficanti de fiinte umane, spărgători de bancomate, prostituate. Sunt suficiente eforturile diplomatice pentru a spăla această pată de pe fata României?
Promovarea în plan international a unei imagini pozitive a României depinde de mult mai multe lucruri decât de ceea ce dumneavoastră numiti „eforturile diplomatice”. Diplomatia poate actiona pentru a dezvolta relatii cu jurnalistii, astfel încât să-i sensibilizeze si să-i încurajeze să-si verifice informatiile direct de la sursă si, printr-un dialog deschis si constructiv, îi poate stimula să lanseze în media puncte de vedere echilibrate, alimentându-i cu un flux continuu de stiri obiective despre România si evenimente culturale de tinută si anvergură sau atractii turistice. Din păcate, înclinatia presei – nu numai din Marea Britanie – spre exploatarea subiectelor senzationale sau a stirilor din categoria „fapt divers", culese fără prea mare efort jurnalistic, pare să fie dublată de o înclinatie la fel de mare a românilor de a dramatiza faptul că presa publică despre conationali lucruri de care, în principiu, le este rusine, ignorând, în acelasi timp, impactul stirilor pozitive. Eu urmăresc zilnic presa britanică, stiu ce se scrie despre România si despre români, - si de bine, si de rău.
Mă întreb câti dintre cititorii dumneavoastră au observat că, pe lângă infractori, traficanti de fiinte umane, spărgători de bancomate, prostituate, s-a scris, în ultima vreme, mult si la superlativ despre viitorul concert al sopranei Angela Gheorghiu, despre felul în care statul român, chiar si în vremuri de criză economică, subventionează în proportie de 90% Festivalul International George Enescu, oferind astfel o lectie despre cum se cuvine să fie onorat un erou national care „modelează" imaginea internatională a tării sau despre prezenta, de la an la an tot mai substantială, a editurilor românesti la Târgul International de carte de la Londra, din această lună. Imaginea României depinde, înainte de ceea ce numiti „eforturile diplomatice", de realitatea României si de realitatea comportamentului si a performantelor românilor, indiferent unde se află acestia.
Dilema judecătorilor britanici: rrom, tigan, sau nomad?
Recomandarea făcută judecătorilor din Marea Britanie, de a utiliza în hotărârile judecătoresti expresia „membru al comunitătii nomade”, în loc de „tigan”, poate fi de bun augur, astfel încât si ceilalti cetăteni britanici să nu mai pună semnul egal între termenul „rrom”, folosit pentru tiganii din România, si întreaga populatie a României, indiferent de etnie ?
Cred că asocierea pe care o faceti între alternativa „nomad” / „tigan”, despre care spuneti că a fost recomandată judecătorilor din Marea Britanie, si aceea de „rrom” / „tigan din România” are o relevantă limitată pentru întrebarea dumneavoastră. Anume, recomandarea reflectă preocuparea autoritătilor de a elimina din limbajul institutiilor oficiale acele denumiri ale unor grupuri etnice pe care respectivele grupuri le consideră denigratoare.
Totodată, recomandarea corespunde unei realităti demografice a Marii Britanii si a Europei de Vest, în care nomazii nu sunt, toti, de etnie rromă, ci includ alte grupuri etnice, grupuri cu mod de viată nomad (Irish Travellers în Marea Britanie si Irlanda, Gens du voyage în Franta etc). Rromii nu sunt decât în mică măsură nomazi, iar cei din România, în proportie de numai câteva procente.
În ceea ce priveste „semnul egalitătii” pe care credeti că - din pricina folosirii termenului „rrom” - britanicii l-ar pune între „tiganii din România” si întreaga populatie a României, vă rog să-mi permiteti să vă contrazic. În primul rând, dacă principalul factor al acestei confuzii ar fi similitudinea fonetică si ortografică, atunci cei mai îndreptătiti să protesteze ar fi cetătenii... Romei, căci după cum stiti, în engleză, denumirea etniei este scrisă întocmai ca numele „cetătii eterne”. În al doilea rând, nu trebuie să uităm că rromii din România sunt cetăteni ai statului român si reflectă anumite realităti istorice, sociale, culturale ale tării de unde provin. Iar România, după cum este reglementat prin Constitutia tării, prin legi specifice de combatere a discriminării si prin angajamentele asumate odată cu aderarea la Conventiile internationale privind drepturile omului, nu face discriminări între cetătenii săi în functie de apartenenta etnică.
Autorizatiile de muncă
Lipsa locurilor de muncă, salariile mici îi determină pe multi români să aleagă străinătatea. Din păcate, după 20 de ani de la căderea comunismului, mirajul străinătătii rămâne nealterat. De multe ori, decizia de a pleca din tară se dovedeste a fi o aventură. Pentru că multi visează să ajungă în Marea Britanie, ce sfat le-ati da? Care considerati că sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă imigrantul ?
Exercitarea dreptului la liberă circulatie si sedere în Uniunea Europeană, în contextul mentinerii restrictiilor pe piata muncii, poate crea uneori dificultăti în procesul de integrare în societătile statelor membre de destinatie. În ceea ce priveste Marea Britanie, accesul pe piata muncii este permis după obtinerea unei autorizatii de muncă emisă de autoritătile britanice.
Autorizatiile se emit, de regulă, pentru posturile calificate care nu au putut fi ocupate de cetătenii britanici sau de cetătenii din celelalte state membre UE si pentru un număr limitat de locuri de muncă necalificate din agricultură si din industria de procesare a alimentelor. Înainte de a răspunde unei oferte de muncă, cetătenii români trebuie să se asigure că oferta îndeplineste conditiile impuse de legislatia britanică în vederea emiterii unei autorizatii de muncă. Întrucât derularea raporturilor de muncă nu este permisă până la data emiterii acestor documente, recomandăm cetătenilor români să se asigure că detin resurse suficiente să se întretină pe teritoriul Marii Britanii cel putin până la data emiterii autorizatiilor de muncă si obtinerii primelor veniturilor din muncă. Informatii privind costul vietii în Marea Britanie sunt publicate pe website-ul EURES (http://ec.europa.eu/eures/), care poate fi consultat si în limba română.
Detinerea, înainte de a pleca din România, a unui nivel corespunzător de informatii cu privire la conditiile de muncă si viată din Marea Britanie, este esentială în vederea integrării în societatea britanică. Informatii privind conditiile în care se realizează accesul cetătenilor români pe piata muncii din Marea Britanie sunt publicate pe website-ul Ambasadei României la Londra (www.londra.mae.ro) si cel al Agentiei pentru Frontiere a Marii Britanii (www.bia.homeoffice.gov.uk). Totodată, pentru informatii privind conditiile de viată si muncă din Marea Britanie si din celelalte state membre ale Uniunii Europene, cetătenii români se pot adresa serviciilor EURES din cadrul agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de muncă din România (http://eures.anofm.ro/).
Coridorul Sudic, avantajul României
Domnule ambasador, care este prima întrebare pe care v-o adresează oamenii de afaceri britanici, interesati de eventuale investitii în România?
Poate nu întotdeauna prima, dar cu sigurantă una din cele mai frecvente întrebări se referă la fiscalitate. Dacă, de exemplu, regimul vamal-comercial este armonizat între cele 27 de state membre ale U.E., regimul fiscal diferă de la tară la tară, iar fiscalitatea în România nu este una ridicată, asa cum se cunoaste. Apoi, se interesează frecvent de facilitătile acordate de stat în marile proiecte de investitii, de posibilitatea accesării fondurilor europene, achizitii publice, cadrul juridic, stabilitatea politică, accesul la resurse energetice, umane si naturale, deschiderea spre piete din Europa de Est, orientul Mijlociu si Asia.
Care sunt domeniile de maxim interes din România: agricultura, IT, telecomunicatiile?
Pe lângă cele trei domenii mentionate de dumneavoastră, sau chiar înaintea lor, as aminti industriile prelucrătoare, siderurgie, petrochimie, explorări si exploatări petroliere, electronică, medicamente etc. As adăuga si sectorul imobiliar, serviciile financiare si, în ultimul timp, parteneriatele public–privat. Printre marile companii investitoare se numără LNM Holdings (siderurgie), Shell (combustibili), Glaxosmithkline (medicamente), Vodafone (telefonie mobilă), Makita (unelte de mână) si, mai recent, Petrofac (în domeniul petrolului).
Cum este descris mediul de afaceri din România de către companiile britanice existente, de mai multi ani, în tara noastră?
Avem aprecieri pozitive, probate recent cu ocazia vizitei presedintelui României în City-ul londonez, unde marea majoritate a reprezentantilor de firme britanice au avut abordări constructive, fiind atrasi de un mediu economic românesc competitiv îndeosebi pe palierul fortei de muncă, de un mediu fiscal prietenos, o monedă natională stabilă si cotatii bune din partea agentiilor de rating, în comparatie cu alte state din zonă. Sectorul energetic devine tot mai tentant pentru firmele britanice cu experientă în domeniu, deoarece România se afla pe Coridorul Sudic de transport al gazelor în Uniunea Europeană.
România este privită ca o tară membră a Uniunii Europene, cu o viată politico-economică dinamică, inclusiv cu anumite probleme, usor de observat de altfel si în Marea Britanie după recesiune, ca si în alte state membre. Observăm un interes deosebit al firmelor britanice pentru forta de muncă românească, în ciuda mentinerii formale a unor bariere la intrarea pe piata britanică. Printre punctele slabe, ni se mentionează uneori starea infrastructurii rutiere, o anumită birocratie la nivel local, care încă îngreunează activitătile economice, dar si unele arierate fată de firmele britanice.
Ce ne puteti spune despre evolutia schimburilor comerciale? Care sunt exporturile Marii Britanii către România si care sunt produsele românesti importate de Marea Britanie?
Comertul bilateral pe anul 2010 înregistrează un volum al exporturilor de 1.350,5 milioane de euro (crestere cu 39,3% fată de 2009) si un volum al importurilor de 1.070,7 milioane de euro (crestere cu 24,7% fată de 2009), însumând un total de 2.421,2 milioane de euro (crestere cu 32,4% fată de anul precedent), cu o balantă comercială activă de 279,8 milioane de euro în favoarea tării noastre. Ca structură, confectiile si textilele acoperă circa un sfert din volumul exportului românesc, urmate de încăltăminte, masini si utilaje, metale, echipamente de transport, mobilă si materiale plastice. La importul din Marea Britanie, predomină tot textilele si confectiile, datorită operatiunilor de lohn, urmate de masini si echipamente electrice, metale, articole de pielărie, materiale plastice si autovehicule.
Optiunea pentru Dezvoltare
Primul-ministru britanic a lansat în acest an un plan economic pentru stimularea cresterii economice în Uniunea Europeană. Dacă ar fi să prezentati, în numai câteva cuvinte, initiativa premierului, ce mesaj ati transmite României, tară membră a Uniunii?
Ca reprezentant al României în Marea Britanie, nu pot transmite „mesaje” tării mele, dar intră în atributiile unui ambasador să informeze asupra evolutiilor din tara gazdă. Plecând de la „Optiunea pentru Dezvoltare”, propusă de britanici întregii Uniuni Europene, as mentiona cele patru paliere principale ale documentului programatic al Regatului Unit:
Înlăturarea barierelor din calea liberei circulatii pe piata unică europeană, profitând astfel de libertatea de a promova în alte state membre propriile mărfuri, servicii, capitaluri si lucrători.
Promovarea schimburilor economice cu statele terte, valorificarea relatiilor traditionale cu tările arabe, de exemplu, dar si cu alte piete emergente, mai ales China si India.
Simplificarea procedurilor pentru întreprinderi si pentru derularea afacerilor.
Participarea la „Europa inovatiei”, atât prin contributii proprii, cât si prin ralierea la marile proiecte aflate deja în derulare la nivelul U.E.
- Domnule ambasador, vă multumesc si vă felicit pentru actiunile de diplomatie publică desfăsurate sub auspiciile ambasadei.
- Vă multumesc pentru aprecieri.
|
Autor: Elena Chirită 1/28/2013 |
Contact: |
|
|
