Tripticul clepsidrei
*
Cum as putea trăi cu visele aruncate într-un colt?
E ca si când tărâna ar pierde lumina!
Zaci de dor, draga mea, ca mine.
Simtirea pune-n miscare gândul.
Nu mai pot suferi singurătatea casei.
Pasii măsoară drumul spre tine,
purtati de-acelasi vechi temei
ce stă în nisipul clepsidrei.
*
Umăr lângă umăr,
cu vâslele lăsate în barcă;
în revărsarea amurgului,
întoarcerea clepsidrei lumii.
Pecetluite de sărut,
buzele sorb viată,
sufletele se-mpletesc
Uunde s-apleacă inima-n taina
Nesupusă de nici o moarte.
*
Cântecul de leagăn al pământului,
îmi pare rău, nu-l pot auzi.
Lumea iese mereu în pierdere,
clepsidra luminii rămâne neîntoarsă,
în cumpăna cerului nu se miscă nici o umbră,
doar stelele caută viată,
puterea eternă din sângele meu.
KITCHENER ON
|
Constantin Teodorescu 1/21/2013 |
Contact: |
|
|
