Boboteaza
Ieri un popă rumen mi-a venit în casă
(Lege nu-i pe lume să si-l vrea proroc),
Si din căldăruse mi-a uitat pe masă
Un sfios şi galben fir de busuioc...
Busuioc cucernic, busuioc de-acasă,
Frate cu muscata prinsă-ntre feresti,
Floare de la tară, floare cuvioasă,
Cum să-ţi spun eu tie cât de drag îmi eşti?
Mi-ai adus cu tine farmecul livezii,
Mi-ai vrăjit o clipă satul meu din deal,
Taina ce-nfioară noaptea Bobotezii,
În întunecimea bietului Ardeal...
Îmi răsar acuma cântece uitate.
Si-ntr-o pribegie fără de noroc,
Eu te simt că tu esti singurul meu frate,
Rătăcit si galben fir de busuioc...
În străinul chiot care strig-afară,
Lângă mine-alături mi te irosesti,
Floare cuvioasă, floare de la tară,
Ce cătarăm, oare, noi la Bucuresti?...
|
