Craciun Fericit dragi prieteni !
Ati observat ca magazinele isi schimba hainele de cateva ori pe an? In octombrie, inainte de Halloween culorile preferate sunt negru si portocaliu. Peste tot se gasesc costume pentru parties, dovlecii cumparati din timp sunt sacrificati in chip de candele sau de masti inspaimantatoate ce vor strajui pe la usi, se vand in cantitati mari bomboane si alte dulciuri ce vor fi daruite “colindatorilor” ce vor bate toata seara de 31 oct pe la usi. In decembrie, pentru Craciun culorile sunt rosu si verde; suprafete intregi prin parkinguri goale sunt rezervate depozitelor de brazi taiati gata sa fie adoptati si adusi in case pentru a fi impodobiti; coroane gata impletite din crengi de brad si clopotei, asteapta sa fie cumparate si agatate pe la usi; ciorapii rosii isi asteapta micile cadouri pentru copii.
Pentru 14 februarie magazinele se imbraca in rosu cu inimioare intregi sau “rupte”, ciocolati si panglici pentru Saint Valentine. Nu trece mult si iepurasi de toate marimile, culorile si materialele (de plus, ciocolata sau zahar) fug prin magazine iar oua colorate se ascund in cosulete pe sub tufe, asteptand sa fie gasite de copii. Vara, sunt ziua tatei, ziua mamei, ziua familiei – acestea nu aduc speciale decoratii in magazine, insa reclamele de ieftiniri ne atrag atentia. Poate ca magazinele si persoanele ce vand in ele, trec printr-o letargie, se refac …multa lume este in concediu si vanzarile scad…dar nu va temeti vine iar Craciunul si ca in fiecare an, inca din noiembrie suntem pusi in dispozitie de cumparare: muzica frumoasa de Craciun ne bine dispune, ne gandim, planificam, apreciem, ne uitam dupa ceva anume sau nu, facem liste de persoane, de presupuse cadouri, punem timid pretul estimat alaturi; cumparam cate ceva, revedem lista, mai taiem mai adaugam, totalul ne pare exorbitatnt? Mai trecem un pieptan peste datele adunate…poate ca ar fi bine sa ne rezumam la a cumpara cadouri numai copiilor familiei si ai prietenilor…ne spunem; hei dar mai avem timp sa ne gandim! Zilele trec si eu devin experta in masinute de curse, in jocuri pentru copii prescolari si scolari mici, puzzle, domino si cuburi, jocuri lego si trenulete, pelusi care de care mai minunati si mori de vant…dar ce sa cumperi din aceasta multitudine? Ce se potriveste mai bine fiecaruia? Cat de educative sunt jucariile respective? Oare se sparg in piese ce pot fi periculoase copiilor? Plasticul este controlat ca toxicitate, sta in limitele admise in Canada?
Am inceput de o luna cumparaturile de Craciun caci sunt adepta planificarii si nu a cumpararii in ultimul moment. Dar nu am inaintat prea mult; cred ca voi face o mica pauza, voi lasa piata sa se mai aprovizioneze in speranta ca ceva nemaivazut va aparea, de care nu numai copii vor fi entuziasmati, dar in primul rand eu…si iata ca zilele trec si ma tem ca in ajun de Craciun nu voi avea lista toata bifata. Vreau sa cred ca poate este mai bine asa caci lucruri mult cautate – pe care de fapt nu le stii decat atunci cand le vezi – vor apare, sunt gata pentru ele… Pana atunci imi completez lista pentru cei mari cu esarfe, carti, cosmetice, creme de barbierit sau lotiuni aftershave si alte mici obiecte atat de necesare in viata noastra de zi cu zi.
Iata ca muntele de cadouri creste; dar nu sunt multumita inca. Ma apuc de impachetat caci, desi imi place aceasta “meserie”, nu pot impacheta intr-o singura seara zeci de cadouri, asa ca incep cu drag si inspiratie de pe acum. Pun etichete, controlez lista caci nu vreau ca in doua saptamani sa deschid pachetul deoarece am uitat ce este in el si cui ii este dedicat… Tai, scriu, adaug pe liste si plec iar la vanatoare de cadouri prin magazine cu listele mele, desi nu am in fiecare zi succes. Ma ratacesc iar prin ToysRus, Zellers, Sears si Walmart. Nu ma dau inapoi de la a cerceta Dolarama, Home Sense si magazinele de ustensile de bucatarie.
Ceva neastepat se petrece; sunt atat de cucerita de culori, de muzica,de felul cum sunt expuse obiectele, intr-un cuvant de atmosfera de sarbatoare, incat uit ca am de indeplinit o misiune. Ma las leganata de gandul ca unul sau altul din obiectele expuse mi s-ar potrivi si mie, ba chiar imi sunt necesare…si incep sa adun in cos mici cadouri pe care, desigur, le voi pune sub pom (imi iau angajamentul ca nu le voi deschide decat de Craciun). Si cosul de cumparaturi se umple incet incet cu obiecte pentru mine; cand si cand imi vine gandul sa le dublez, sa iau si prietenelor mele cate unul la fel. Inainte de a ajunge la casa aproximez pretul total si ma sperii; incep sa las ici colo dublurile, imi spun ca eu nu am nevoie, voi cumpara numai pentru prietenele mele…presar, presar si ajung cu o cantitate decenta de jucarii, cosmetice si articole de menaj la casa. Da, este si Craciunul meu imi spun, voi primi si eu cadouri, dar cel mai frumos cadou va fi bucuria ce o vor manifesta copii…Ma uit cu drag la obiectele culese: o masinuta ale carei usi nu se deschid si pe care trebuie sa o apesi ca sa mearga; un grup de utilaje de santier – niciodata nepotii mei nu au destule de acest fel – excavatoare, macarale, buldozele – toate sunt apreciate. Cei sapte pitici uratei se zgaiesc din cos la mine si la Alba ca Zapada, gratioasa si naltuta – ar trebui sa iau mai multe seturi din acestea caci piticii se vor pierde usor pe sub canapele, imi spun. Am in cos deasemenea tancuri si mici tunuri in culorile kaki de lupta, cat si soldatii necesari pentru a creea o adevarata armata, cu infanterie, cavalerie si artileristi, toti in haine de camuflaj. Sunt sigura ca si acestia vor fi apreciati. Toata aceasta parafernalie va constitui baza povestilor noastre de razboi si de pace, ne vor ajuta sa creem, sa povestim si sa impartim jucariile ca intre frati. La fel se va intampla si cu aparatura de santier care va fi baza noastra de lucru, de creatie pe timpul iernii cand nu vom iesi prea mult pe afara, cand jocurile mecanice si digitale isi vor mai pierde din interes, iar noi vom inventa povesti ca alta data la gura sobei… Vom aseza armatele fata in fata, vom decide cine este bun si cine rau, vom da sanse celui rau de a se reabilita si deveni bun. Vom merge in parcul nostru sa intalnim pe George si pe Amanda cu bunica lor care, ne va permite poate sa ne jucam cu nepotii ei, desi va fi un pic mirata si speriata de aparitia lui Batman si a lui Robin (eu voi fi Robin, bun prieten al lui Batman) Hei, nu vine mai repede Craciunul?! Abia astept sa fiu un super erou.
Dar am ajuns prea departe cu imaginatia mea, inca mai am de completat lista mea de cadouri pentru bucuria de o seara a familiei si prietenilor.
Craciun fericit tuturor!
Dec 2012, Toronto
|
Mariana Popa 12/15/2012 |
Contact: |
|
|