Interferentze : Contradictii
“Socoteala de acasă nu se potriveste cu cea din târg”, spune un proverb românesc. Si cât de adevărat este!
Recent am fost anuntati printr-un afis că în ziua de …va fi întrerupt curentul electric între orele 9 si 13 pentru o reparatie în bloc.
Când se întrerupe curentul, liftul nu merge (eu stau la etajul 16), apa, căldura si lumina se întrerup si niciun echipament electric nu functionează (frigider, masină de gătit, microunde, radio, TV, aparate medicale, calculator, etc). Anuntul era cu scopul ca oamenii să fie avertizati si să procedeze în consecintă.
Eu m-am gândit să plec de acasă si să mă refugiez într-un mall, unde e căldură, lumină si sunt cafenele unde se poate lucra pe laptop.
M-am pregătit ca să fiu gata înainte de ora 9. Am ales un mall apropiat, în care este un birou al ministerului de transport, unde trebuia să-mi prelungesc înmatricularea masinii. La acel birou e întotdeauna coadă, fusesem acolo cu câteva zile în urmă, dar am plecat, descurajată de lungimea cozii, era cel putin o oră de asteptat. Mi-am luat cu mine si un laptop mititel ca să lucrez si în acest scop mi-am luat si mouse-ul fără fir, cu baterii, pentru că nu mă descurc fără mouse. Am verificat bateria, functiona. Mi-am băgat în buzunar si un “memory stick” cu tot ce am pe calculatorul de acasă si, cu cinci minute înainte de ora întruperii, cu micul dejun luat si cu toate procedeele medicale legate de aparate electrice terminate, am iesit pe usă.
Am ajuns jos cu liftul si am întâlnit-o pe administratoare, spunea că peste 5 minute începe lucrarea. Perfect, mi-am spus. Exact la timp. Aveam deci câteva ore bune la dispozitie, puteam face orice.
Am ajuns cu masina la mall. Parcajul era gol, o fericire. La biroul ministerului de transport, unde contam pe o oră bună de asteptare, nu era absolut nimeni. În exact 3 minute am avut înmatricularea plătită. Hm…cam repede mi s-a terminat treaba. Nu-i nimica, mi-am spus, mă pot plimba prin magazine, că la cinema primul spectacol era la ora 14. Era într-o luni, iar magazinele lunea se deschid la ora 10, iar ora era de-abia putin trecut de 9.
Nu m-am descurajat, în mall era lumină, era cald, e drept că era complet pustiu, dar asta nu mă deranja. Am căutat un loc să mă instalez cu laptopul cel mititel. Am găsit o cafenea deschisă, avea mese, dar eu băusem o cafea bună acasă. Nu-i nimic, iau un dulce. Cel mai “mic” dulce era o felie de tortă care ar fi ajuns unei familii de patru persoane. În mall erau taburete de toate culorile, de plastic. Am încercat să stau pe ele, dar cum să tin laptopul? N-am reusit. Plimbându-ma prin mall am dat de câteva mese în fata unui magazin unde era o coadă mare de tot înainte de a se deschide. Când mă uit mai bine, era un magazin de calculatoare “Apple”, unde se vindea un nou i-pad. M-am asezat la singura măsută liberă din fata magazinului si am scos fericită laptopul, mouse-ul si “memory stick”. Deschid, dar mouse-ul nu functionează. Agit bateriile, degeaba. Mort. De unde să cumpăr noi baterii? Magazinele se deschideau la 10, se făcuse numai 9h20. Am încercat să lucrez cu degetul alunecând pe clapeta cu care misti cursorul. Săreau textele de colo colo, n-am reusit. Încercare esuată.
Între timp mall-ul a început să se mai anime, m-am plictisit să mai stau la masa aceea si m-am dus la masină, în parcarea de afară, ca să pun laptopul si drăgutul mouse în portbagaj. M-am întors în mall, am mai colindat pe culoare si însfârsit, la 10, magazinele s-au deschis. Primul în care am intrat era unul de îmbrăcăminte care se importă din Vietnam. Acolo toate confectiile sunt ca pentru pitici, un XXL (extra-extra large) poate eventual acomoda o persoană europeană normală. Nimic interesant pentru mine! Am coborât la subsol, am găsit un magazin de obiecte de bucătărie pentru restaurante, niste cratite uriase. Am iesit plictisită si, pe o banchetă acolo, la subsol, am zărit un domn cu un pahar de cafea de la “Tim Horton”. L-am întrebat unde e magazinul, ca să-mi iau si eu o cafea, mi-a spus cu entuziasm că e foarte aproape, travesez parcajul subteran si îl găsesc imediat. I-am promis că mă duc, ca să-l fac fericit, dar nu mi-a surâs ideea. Am urcat din nou la parter, m-am uitat la niste chioscuri de telefoane mobile si, deodată, pe cine văd? Pe domnul cu cafeaua “Tim Horton”. Nu stiam cum să mă ascund, să nu vadă că nu l-am ascultat..
Eram deja obosită, era ora 11 si nu stiam ce să fac alte 2 ore. Am hotărât să merg acasă ca să controlez situatia cu electricitatea. Când am ajuns, poarta electrică a garajului functiona. Pe culoare, lumină. O văd pe administratoare: “Gata reparatia”? întreb. “Sigur, a fost gata imediat, la 9h30. Stiam asta de la început, dar am pus 4 ore în anuntz ca să fim siguri!”
Am urcat cu liftul si, printre altele, am constatat că acasă mouse-ul functiona!
Nu-i genial proverbul românesc cu socoteala de acasă care nu se potriveste cu cea din târg?
|
Veronica Pavel Lerner 11/16/2012 |
Contact: |
|
|
