Tablete pentru prieteni : Problema avortului
Problema avortului are universalitate si este preocupantã; privste pe toatã lumea, de la moralisti, biologi, juristi si religie, pînã la omul de rînd si este si o problema complexã . Complexitatea ei derivã din lipsa de precizare a unor notiuni importante de care depinde modul în care societatea este pusã în situatia de considera si a lua decizii în acestã materie. Si iata care sunt unele din notiunile de bazã indispensabile întelegerii acestei probleme.
Termenul de “avort” derivã din latinã –“abortus” care înseamnã -mort-rejectat si are douã sensuri: unul biologic, care se referã la eliminarea embrionului sau fetusului, altul figurativ- se referã -de exemplu - la un proiect abandonat.
Ceea ce este avortat este “conceptual”, care în sens biologic reprezintã rezultatul fecundãrii ovulului de cãtre celula spermatozoidalã ,proces care constitue începutul formãrii embrionului si care evolueaza dupã primele sãptãmîni cãtre stadiul urmãtor, acela de “foetus” care persistã în uterul matern pîna la nastere cînd ia numele de “nou-nãscut”.
Este evident cã fecundarea (penetrarea ovulului de cãtre spematozoid) se face prin participarea a douã persoane de sex opus-bãrbat si femeie- care produc celulele respective; ei sunt posesorii aparatului genetic care este transmis prin celulele sexuale -ovul si spermatozoid - fiintzei noi.
Din cele de mai sus reiese deci cã viatza produsului fecundãrii începe în momentul conceptiei, care permite constituirea unei mase de celule embrionare din care se diferentiazã treptat celulele si tesuturile din care se formeaza noua fiintzã în conformitate cu înformatia geneticã continutã în codul genetic al celulelor. Acesta masã de celule în proces de diferentiere formeaza embrionul care, dupã luna a treia, se numeste" foetus" pînã în momentul expulsiei la termen.
S-a ridicat problema dacã viatza, care începe deci în momentul conceptiei, ar legitima sau nu pãrerea cã produsul conceptiei în perioada intra-uterinã sã fie considerat ori nu ca "persoanã" care ar avea drepturi si responsabilitãti pe care le are orice"persoana" din societate; în atare situatie, avortul ar avea semnificatia unei crime care întrerupe viatza începuta în momentul conceptiei; dacã însã produsul conceptiei este considerat numai un proces biologic "în devenire" cãtre statusul de "persoanã", caz în care nu se bucurã de drepturi si nu are responsabilitãti, nefiind un "tot" constituit, avortul se poate decriminaliza!
Greutatea cea mai mare -unde parerile religioase, juridice, biologice si de altã naturã diverg puternic- este tocmai încercarea de a face aceastã distinctie; în stadiul actual al cunostintelor se stie cã:
-viatza provine din unirea a douã celule -în urma unui contact sexual- care constiue oul si în care celulele care se divid (celule embrionare) încep organizarea fiintzei noi conform codului genetic pe care il contin si care provine dela ambii parteneri-pãrintzi;
-viatza poate proveni de asemenea prin implantarea în uter a unui "ou" obtinut în laborator prin fecundare artificialã a doua celule sexuale provenite de la doi parteneri de sex opus; acest procedeu exclude deci orice factor transcendental în aparitia vietzii;
-atîta vreme cît este locat în uter, embrionul- fetusul- are identitate genetic, dar în acelasi timp are anonimitate socialã ; de existaenta lui este constientã purtãtoarea sarcinii –mama- si dovada existentei lui sunt testele biologice si radiologice, dar el nu are identitate sociala , nu are nume si nu este înregistart de societate ca persoanã;
-anomalii grave genetice sau factori de morbiditate care intervin în timpul vietzii intra-uterine pot altera fetusul pîna la înviabilitate (anomalii cefalice-anencefalie, etc) pot cauza moartea intrauterinã a conceptului; în aceste cazuri uterul nu mai contine o "persoanã", ci un rest al unui amsamblu de tesuturi.
În lumîna celor de mai sus, este încontestabil cã viatza începe la conceptie si cã avortul întrerupe o viatzã; este însã contestabilã ideea cã produsul intra-uterin al conceptiei este o "persoanã" pentru simplul motiv ca nu are independentzã, el fiind complet dependent fiziologic de mamã si deci încapabil sã pretindã drepturi si sã-si asume responsabilitãtzi! Deci, atît fiziologic cît si evolutiv, este o exagerare cu nimic motivatã ca fetusul sã fie considerat ca fiind o "persoanã"; este de alfel bine recunoscut cã dupã nastere este nevoie de multi ani - aproape 20 -de crestere, educatie si maturizare pînã ce o "persoanã" sã-si formeze o constiintzã, sã ajungã sã poatã lua respopnsabilitãti si sã pretindã drepturi.
Rezultã deci cã avortul este motivat sã fie considerat ca o întrerupere a unei vietzi în proces de organizare; este justificat cînd viatza mamei este în pericol; este justificat cînd fetusul prezintã anomalii severe; este justificat -din punct de vedere moral- sã se efectueze în caz de viol; este justificat în caz de "sarcinã nedorita" (unwanted pregnancy), cãci mama -purtatore a sarcinii -are dreptul sã decida dacã emotional, mental si fiziologic poate duce o sarcinã la termen si sã-si asume obligatia de a creste copilul- mama fiind donatoare a unei jumatãti din genele fetusului si cea care îl nutreste în timpul sarcinii.
O problemã în continuã dezbatere este constituitã de conceptiile moral- religioase care se opun avortului în baza considerentului cã omul nu este autorizat sã întrerupa ceva ce nu poate crea -în spetzã viatza -care conform religiilor monoteiste a fost datã de Creator; astfel papa John -Paul II a sfãtuit sutele de femei violate si rãmase însãrcinate în rãzboiul din Bosnia sã pãstreze sarcinile -fiind un dar dela Dumneze! Se pare ca Papa Benedict XVI a acceptat cã avortul poate fi efectuat daca viatza mamei e în pericol; controversa persistã încã în lumea occidentalã din punctul de vedere al moralitãtii avortului.
Pe de alta parte, avortul se poate preveni prin metode anti-conceptionale care sunt azi la dispozitia celor care vor sã le utilizeze, deoarece aceste metode au succes în prevenirea sarcinii în 98% din cazuri; numai ignorantza poate justifica lipsa lor de utilizare si aceasta pote fi combatutã prin educatie sustinutã.
Toronto/ nov
|
Dr. Dinu Dimitriu 11/12/2012 |
Contact: |
|
|
