Trăiri ce străbat labirintul
Au roit săruturi în jurul trupului meu,
în taina lor poate azi ai fost ateu
asteptări tandre sub pleoape cercetase
zâmbete strengare îndemnuri buclucase.
Stiu că uneori nu-ti găsesti astâmpărul
chiar dacă mocneste îneci adevarul
rânduri-rânduri buze se opresc pe tâmple
te apropii cu sperante din versuri simple.
Mă privesti iscoditor din spatele ochilor
sorbindu-mi tulburătoarea suflare-a trăirilor,
imagini ce-au tăcut în tine străbat labirintul
si fiecare pas trosneste zdrobind prezentul.
Zadarnic caut ninsoarea cu flori de măr,
fiindcă acum mă simt înlăntuită amar
nu stiu ce vrei si recunosc că mi-e teamă
visele au adormit, întrebările mă cheamă.
Nu-ti cer nimic
În ritmul ultimei note ce rulează soptită
havuza-nnoptată a rămas vrăjită,
clipoceste în parcul presărat cu statui
si-mi sopteste că visele nu se spun oricui.
În pasi de dans au poposit si umbre,
taciturn copacii sunt în văluri sumbre,
roiesc licurici într-o cupă cu eter
crengile nude tânjesc după-un colt de cer.
Din risipite clipe săruturi profane
aduc pretul adulmecărilor subterane,
din buze calde judecata zilelor de-apoi
când tremurul trupurilor e prins în convoi.
Nu-ti cer nimic din soare sau din lună
când gheața ochiului lumina adună
si azi miresme otrăvitoare pe buze cuvântul
a găsit locul îngropat de-a pururi cântul.
Dans nocturn
Deasupra universului întreg tremur de inimi,
dincolo de pleoape locuiesc înăbușite lacrimi
ascunsă în noaptea desăvârșită e tăcerea,
iar în cuib de femeie azi locuiește durerea.
Din lumina albă ce plutea în întuneric
se înfruptau trupuri de nimicul vremelnic
vise misterioase cu aripi albastre de fluturi
dansau licărind scrijelind dedesubturi.
Asteptare rece țesută în notele baladei,
în susurul izvorului, în brațele cascadei
și acum pășind în ritmul alert fără taine
când noaptea se lasă și îmbracă noi haine.
Întrebări fără răspunsuri, multe neajunsuri
ce frământă tumultos nesăturatele gânduri
săgeți de energii prinse-n ritmul alert
azi pe trupu-mi dansează simplu, discret.
Dorinte în haină de toamnă
Copleșită de buze tremurânde,
Inundată de dulceață secunde
Bariere străjuite de copaci
Cărări de pădure ce azi vrei să-mi calci.
Plăcerea jocului, culori și forme
Mă privești năuc urmărindu-mi urme.
Dorințe țesute în haină de toamnă
Prizonieri în oglinda ovală.
Schita ce azi are linii fine
Pastel de culori ce-ți aparține
Prin el întrevăd o umbră-ntunecată,
E pasul ce-am lăsat pentru altă dată.
Soapte răsunătoare din troieni de gânduri,
Ecouri ce vibrează dincolo de ziduri
Puzderie de frunze roiesc agale
Si-mbracă în culoare tăcuta cale.
|
Antonela Adela Cristina Marian 11/11/2012 |
Contact: |
|
|
