Povestea dovleacului de Halloween
Populara sărbătoare de Halloween are în spate o bogată traditie, adesea presărată cu povesti fermecătoare pentru pasionatii de mistere. Pentru populatiile celtice de odinioară era un festival al umbrelor, o ocazie deosebită de a intra în contact cu fiintele de pe celălalt tărâm. Se aprindeau focuri sacre, se lăsau daruri ritualice, se făceau profetii. Dar cum rămâne cu faimosul simbol al dovleacului buclucas care luminează tainic noaptea de Halloween?
Ei bine, este vorba despre o veche legendă irlandeză exportată în America, care îl are drept personaj principal pe zgârcitul Jack o’Lantern, metamorfozat ulterior în felinarul pe care îl stim cu totii. Jack era un om avar, mare împătimit al băuturii, nelegiuit fără regrete, care tot timpul le juca feste celor apropiati si nu numai. A îndrăznit într-o bună zi să-l provoace chiar pe Necuratul.
Într-o seară Jack îl alege pe diavol ca partener de pahar. Cum nu voia să plătească pentru băutură, îl păcăleste pe acesta să se transforme într-o monedă ca să achite datoria. Dar păstrează o vreme moneda, eliberându-l doar cu conditia să nu-l deranjeze timp de un an. Jack nu se potoleste după această farsă si îi mai întinde o capcană.
Siret, il convinge pe acesta să se urce într-un pom să-I dea un măr, după care Jack impânzeste locul cu zeci de cruci si crestează semnul crucii pe scoartă, pentru ca Scaraotchi să nu mai poată coborî. Disperat, diavolul îl întreabă pe Jack ce îi poate oferi ca să-l slobozească. Strengarul Jack îl face să-i promită că nu se va instăpâni asupra sufletului său în momentul când îsi va da duhul. Diavolul consfinteste, iar Jack se tine de cuvânt si îl lasă liber dând la o parte crucile.
După multi ani de petrecăreală si farse, Jack îsi dă si el obstescul sfârsit si ajunge la Portile Raiului, păzite de Sfântul Petru. Acesta îi declară ferm că a dus o viată mult prea delăsătoare si că sufletul lui mustea de răutate si viclenie. Raiul nu voia să se deschidă pentru el. Asadar Jack face cale întoarsă, către haznaua iadului. Dar acolo îl întâlneste unul dintre cei păcăliti: pe diavol, care se tine si el de cuvânt si nu îl primeste pe Jack în focul vesnic. Jack este cuprins de spaimă.
Nu are unde să se ducă, rămânând hoinar pe drumul dintre iad si rai pentru eternitate. Înfricosat, îl întreabă pe diavol cum se va descurca fără nicio făclie care să-l călăuzească. Necuratului i se face milă de el si îi aruncă o flacără din adâncurile arzânde, care să-l servească în solitara călătorie.
Atunci Jack introduce jăraticul încins într-un nap scobit si obtine un frumos felinar. Napii erau una dintre mâncărurile sale preferate si îi sterpelea ori de câte ori avea ocazia. De atunci, zgârcitul Jack cutreieră lumea fără a-si găsi pacea, izgonit si din rai, si din iad, având drept companion doar napul prefăcut în felinar. Intr-un Jack o’Lantern.
De Halloween irlandezii obisnuiau să scobească napi, tărtăcute, cartofi si sfeclă pentru a-si face felinare care să-i păzească de spiritele rele si mai ales de Jack cel-fără-de-odihnă. În anii 1800, când mai multe valuri de imigranti păsesc pe pământul american, acestia îsi dau rapid seama că dovlecii erau mai usor de întrebuintat si de prelucrat, adoptându-i ca simbol în defavoarea napilor. S-a născut Jack o’Lantern, dovleacul luminat si sculptat în fel si fel de chipuri în toate colturile lumii.
Historia.ro
|
Irina-Maria Manea 10/31/2012 |
Contact: |
|
|
