Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002


Opinii despre unele cuvinte "autohtone"

Am aratat precedent in articolul "Posibile influente proto-iraniene in limba romana" ca in limba romana persista mai multe influente proto-iraniene care pot avea urmatoarele surse: a. (proto)-tocharice; b. agatarse; c. scito-sarmatice. Multe influente ar putea fi de data mai recenta si sa fie contributia provenita din romanizarea unui fond de populatie scito-sarmatic atat in spatiul carpato-dunarean, cat si in cel moesic sau pannonic (inclusiv provincia Valeria), astfel incat unele cuvinte pot fi considerate "autohtone", dar nu apriori pe filiera geto-daca (de altfel si atunci cand vorbim de geto-daci trebuie avut in vedere populatii compozite sau/si forme dialectale diversificate ale aceleiasi limbi sau/si stratificari lingvistice).
Astfel, unele dintre cuvintele considerate drept autohtone de autori mari precum Bogdan Petriceicu-Haşdeu, Ion I. Russu, Ariton Vraciu ar putea proveni dintr-un fond proto-iranic foarte vechi sau poate posterior romanizarii unei populatii scito-sarmatice. Dam urmatoarele exemple, in care s-au avut in vedere prescurtarile:
Prescurtari utilizate:
alb.- albaneza; arb.- arbereste (dialectul albanez din Italia); aro.- aromana; eg.- engleza; gdl.- gaelica scotiana; hd.- hindi; irg.- gaelica irlandeza; kd.- kurda; lt.- lituaniana; ltg.- latgalian; lv.- letona; ngr.-neogreaca; np. -nepali; oss.- osetina; pj.- punjabi; ps.- pashto/pushto (afgana); ro. romana; wls.- welsh

aprig (eg. fiery, hot-blooded; ps. b’rīd- eg. "attack, onset, charge, assault, storm", ps. b’rīd kawul- eg. "to attack, to assault, to charge"; wls. plwc- eg. "boldness, bravery", gdl. borb/buirbe- eg. "fierce, savage, passionate" ?);
bortă (eg. hole, hollow, archway; pj. bhorha- eg. "hollow, pit" ?);
cătun, aro. câtunu (eg. hamlet; alb. katund- eg. "village", arb. katúnd- it. "paese, villagio", scr. katun-eg. "summer pasture", ps. koṯṯ/ koṯṯūnah- eg. "a fort, a castle, a stronghold, a keep " sau ps. āḵẖor/ āḵẖorūnah or āḵẖorān - eg. "a manger, a trough; a stable, a stall" cf. şi fr. accueillir- ro. "a găzdui");
daş (eg. ram; alb. dash- "ram", arb. dash- it. "montone, ariete", lt. tekis- eg. "1. boar, 2. ram"; ps. do-s̱ẖaral- eg. "a two-year-old ram or he-goat" cf. gdl. deathaid- eg. "two-year-old sheep", pj. dhusna- eg. "ram");
dărâma (to demolish, to knock down; pb. din aceeaşi familie cu destrăma. Ps. daṟṟ-daṟṟ- eg. "broken to bits, shattered, torn, piecemeal, in fragments, in shreds, splintered, shivered to atoms, etc." + ps. māt- eg. "adj. broken, cracked, smashed, shivered, shattered, torn, broken up, disjoined, detached, sundered, split, splintered, cracked, rent, dispersed, etc.");
doină (eg. lyrical folk song; lt. dainŕ/ dainė (dialectul samogetic)- eg. "song", gdl. duan/duain -eg. "poem, ode, song", gdl. duanag- eg. "little song", irg. dán- eg. "a poem, song, verse, rhyme", lt. dainuoti- alb. këndoj- eg. "sing", ps. d/dunah - eg. "a song, modulation, melody", ps. sandara’h- eg. "a song, a melody, modulation"; np. gāunu- eg. "to sing");
droaie (crowd, doggery; aro. gârdeljiu, alb. droe/droje, ps. ḏḏeraey- eg. "a crowd, a throng, a multitude", ps. ḏḏera’ī- eg. "a heap, a pile", ps. ḏḏer/ ḏḏera’h - eg. "much in quantity or degree, long in duration, abundant, enough, many in number", ps. ḏḏer wālaey- eg. "abundance, amplitude, plenitude, enough; length of time, number, prevalence");
dulău (pl. dolow din sl. loviti- ro. "a vâna" ?; ps. daulat ḵẖwāh- eg. "a well wisher, loyal", ps. <ḵẖa>ḏḏal/ <ḵẖa>ḏḏalān - eg. "a large dog in good condition" sau ps. ḵẖaḏḏala’h- eg. "a bitch as above"cf. ro. reg. Md. şi Buc. zăblău. EI );
genune (eg. abyss; irg. ŕigeun/wls. eigion- eg. "the deep" cf. eg. ocean, gdl. aigeann/aigeinnean- eg. "abyss", dar şi irg. aibheis- eg. "sea, the deep, abyss"; latgalian dzanaukls/esmins- lv. asmenis- eg. "blade, gad, edge"; np. kināra- eg. "edge, border", ps. gaṟṟang/ gaṟṟangūnah - eg. "an abyss, a deep hollow, a shaft, a gulf, a crater, a cavity "; ps. g̠ẖāṟṟa’h- eg. "throat; shore, border, margin, coast");
ghes (eg. a poke, a goad; aro. "u adrasi ghesâ"- ro. "a face boacăne" sau aro. ngâsâiescu-mi- ro. "a impulsiona, a îmboldi, a convinge, a determina, a îmbia" ?; ps. an-gez/an-geza’h- eg. "exciting, rousing, causing; an exciter"; ps. fit-na’h angez- eg. "a mischief maker, an insurgent, a fomenter of disturbances, an incendiary"; ps. fit-na’h angezī- eg. "seditiousness, disturbance, sedition, mischievousness" ? Drăganu indică ca posibil etimon pentru ro. a înghesui cuvântul mg. gyeszül- ro. "împinge". Atestat un ps. Gaes- eg. "early morning or dawn", poate coincidență ?);
hojma (eg. repeatedly, continuously; ucr. hožma ?, ps. hames̱ẖa’h or hames̱ẖ- eg. "always, ever, at all times, continually" ?);
iazmă (eg. ghost; lt. dvasia+šmėkla- eg. "spirit", lv. briesmonis- eg. "monster, ogre", lv. gaisma- eg. "glim, shine, light" ?; ps. āzmā-e- eg. "a goblin, a demon" unde ps. mard- eg. "a male, a man, a brave man"; ps. waj̱ẕ-maʹh- eg. "1. breath, respiration; steam, vapor, exhalation. 2. a light air or breeze, a cat's paw". Ps. āz-mā’īs̱ẖ- eg. "1.trial, proof, essay, examination, experiment. 2. temptation" mai degrabă apropiat de ro. dezmăţ);
leşina, aro. lishinu<-mi> (eg. to faint; arb. ligështí- it. "debolezza", lt. gležnus- gm. "weich, zart, schwächlich, widerstandslos"- plăpând; lv. lēzens- eg. "flat, low-pitched, easy", lv. lēzenums- eg. "flatness", ps. liwāl/ lewāl- eg. "peckish, inclined to eat, hungry, craving, desirous, inclined, eager, hankering after" + ps. s̱ẖūm- eg. "faint for want of food, hungry". Kd. sar-le-shewân- eg. "to be helpless, in distress");
mălai (eg. millet or corn flour; huţula moloteti, moloti- "a măcina", lt. miltai, lv. malt- eg. "flour, meal", ps. n’maṟṟa’ī- eg. "a mouthful, bread");
mire (eg. bridegroom; aro. mâireasă- ro. "mireasă", aro. mâritu- ro. "bărbat"; alb. mirë- eg. "good", lt. mielas- eg. "lovely, nice, sweet, dear", ps. meṟṟah/meṟṟūnah or maṟṟūnah - eg. "husband, master, lord", kd. merd- eg. "man, husband" ?);
moş (eg. oldman; în realitate este vorba despre multiple sensuri; a). pentru moş cu sensul de "în vârstă": aro. moshu/auș- ro. "moş", alb. moshë-eg. "age", ps. mśshśr/ mashar - eg. "elder, leader; a patriarch"; b). pentru derivatele lui moş cu sensul de "drept ereditar, moştenire": oss. moj/mojnae+ oss. laeg- eg. "husband"=moşneag; lv. muiža- eg. "manor, estate", lv. muižnieks- eg. "nobleman, noble, squire, gentleman" cf. ro. moşneag; c). pentru moş cu sensul de "experimentat, isteţ": ltg. mosnys/vuiklys-lv. izveicīgs- eg. "skilful, dexterous, skilled, clever, crafty". Dar şi lt. mokslus- eg. "gifted for, clever at, learning", lt. mokslingumas- eg. "learning, erudition" ultimul apropiat fonetic de ro. moşneág, poate suprapunere zmogus/mokslingumas ?);
ridica (eg. to raise, lift; ps. ri-yawdal- eg. "to raise, to elevate, to lift, to uplift, to upraise"+ ps. ḵẖejawul- eg. "to elevate, to raise, to lift, to upraise, to set up, to erect, to lift, to exalt, to make climb, to make ascend");
stână, aro. sta'ni (eg. sheepfold; varianta pentru aro. tuŕă'šti; Aromânii consideră aro. sta'ni posibil din albaneză. Ps. stāna’h- eg. "a threshold, the inside of a house; family, progeny ", gdl. stairsneach- eg. " a threshold" sau derivat din gdl. stéorn- eg. "guide, direct, manage", nv. stíorn- eg. "steering, rule", vezi şi ro. tron, ro. a stârni ? Pt. aro. tuŕă'šti, a se vedea irgl. tairseach- eg. "threshold" considerat derivat dintr-un vechi irgl. tairsech- eg. "cross beam or stone" ?);
strungă (eg. place for milking sheep, narrow passage, canyon; lt. strungas- gm. "gestutzt, mit gekapptem Schwanze"- eg. "truncated, with the tail end capped, topped"? Pj./urdu saura+ tang- eg. "narrow");
şiră (eg. spine; ps. ś̱ẖʹnaʹh or ḵ́ẖʹnaʹh- eg. "the bone which connects the thigh bone to the spine-the os ilium");
şopârlă, aro. ciupilaru/ciupularu (eg. lizard; hd. chhipkalī- eg. "lizard");
ţap (eg. he-goat; alb. cjap- eg. "billy-goat", arb. cj/áp- it. "capro, becco"; samogetica cėbė- lt. "ožka"- "capră, ţap"; ps. ṯṯakah- eg." a mountain goat, or species of the ibex" ; Tache Papahagi îl corelează cu lat. capĕr: la aromâni turmele de oi sunt conduse de ţapi dresaţi care răspund la strigătele sau şuierăturile speciale ale păstorului, dar termenul aro. este îce- fr. "bouc sonnailler"-"ţapul conducător al turmei"-P.733 conform ps. g̠ẖūc̱ẖ- eg. "a fighting ram" sau ps. g̠ẖarṯs̱anaey- eg. "a mountain goat, sheep, or deer in general" ?);
ţarc (eg. pen, fold; ps. ṯs̱arḵẖawul- eg. "to turn, to make revolve, to wheel round; to sharpen"; ps. ṯs̱awaṟṟ- eg. "a sort of covering for the loins of horses and asses", pj. taih karna- eg. "to fold");
ţ<â,u>mburuş (ro. mică proeminenţă rotundă la un obiect;/eg. a small, usually round, protrusion on a surface, nub;/arb. shémbull- it. "esempio"; ps. c̱ẖambar/c̱ẖambarūnah - eg. "a sphere, an orb, a circle, a disc, a wheel, a globe");
urdă (eg. cottage cheese, kwark; huţula urda, ps./dari urut- eg. "coagulated milk boiled, a kind of cheese" sau ps. wur-gah- eg. "the first milk given by a cow, goat, etc., after calving, biestings");

In schimb,
sarbăd, aro. sarbitu (eg. insipid; lat. exalbidus- eg. "white", gdl. searbh- eg. "bitter, disagreeable, sour, pungent, acrid", irgl. searbhag- eg. "bitter herb" ?)
pare mai apropiat de limbile celtice goidelice (gaelica irlandeza, gaelica scotiana si gaelica de Manx).

Totusi, influentele proto-iranice sunt greu de explicat, mai ales cele din pashto/pushto, intrucat pana acum se considera ca limbile scitice/sarmatice/alanice erau mai degraba inrudite cu ossetina (limba iraniana vestica). O explicatie ar fi ca de fapt ca pashto/pushto care este o limba iraniana estica ar fi urmasa unui grup de limbi orientale care cuprindea si tocharica (poate si avestica) si care ar fi putut constitui un prim strat indo-european ar limbii geto-dace (peste care s-au suprapus si alte stratificari ulterioare, precum traca, geto-daca, dialecte celtice sau poate si galo-italice, etc. ?). Ar fi si alte explicatii, dar despre care vom vorbi intr-un alt context.





Valentin Claudiu Dobre    10/1/2012


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian