Subiectiv : Vântul nu opreste la stop
Istoria citită în manualele scolare este ca o linie dreaptă, inseilată pe postavul ros al timpurilor, care nu te lasă să vezi mai sdânc dincolo de insuirea evenimentelor si datelor, fata adevărat[ a acelor insumări de frământări reale dospite în aluatul numit istorie. Dar citind biografiile celor ce-au trăit acele vremuri, intri în lumea lor si descoperi adausuri firesti ce-au determinat noile idei în politică si evolutie socială. Nimeni din cei ce au lăsat în urmă biografii scrise, nu au trăit ca Robinson Crusoe izolati pe o insulă pustie, ci au fost înconjurati de oameni ale căror păreri si actiuni au determinat noi atitudini si actiuni cu totul noi. Citind biografiile oamenilor importanti până în vremurile noastre, parcurgi istoria acestor vieti si nu se poate să nu descoperi cât de anevoioasă le-a fost viata, câte probleme au avut de infruntat si cât de antagonistă le-a fost societatea în fruntea cărora au reusit să triumfe, de multe ori cu pretul unor mari sacrificii. Dacă găsim vremurile de astăzi grele si societatea de acum debusolată, priviti numai putin în urmă si veti fi surprinsi să aflati că aproape fiecare generatie a obidit si trecut prin greutăti nu mai putin crâncene decât cele de astăzi.
Dar trecutul e cu mult mai putin important decât prezentul si viitorul. O idée poate cuprinde constiinta socială precum o scânteie, pârjolul. Fapt dovedit recent de “primăvara arabă” ce încă se desfăsoară în aceea parte de lume cu pierderi irecuperabile de vieti. Cu numai patru ani în urmă, tănărul, aproape necunoscut, Obama, a capturat încrederea multimii ce l-a elevat Presedinte, promitând Sperantă si Schimbare. Astăzi, când nimic din cele promise s-a adeverit, probabil să fim martori la alte schimbări, desi multi mai cred că presedintele si-ar putea îndeplinii promisiunile, de-ar avea mai mult timp.
În Quebec, alegerile din 4 septembrie aduc în prim plan trei partide, dintre care, Partidul Qubechez, pare să obtină o mică majoritate asupra celorlate două. După ce în alegerile trecute separatisti din Quebec au pierdut simtitor, Pauline Marois, noua candidată a P.Q. se diferentează în aprecierile alegătorilor introducând ca plan noua Cartă a Secularismului. Conform cu acest plan, se va interzice la toti salariatii din domeniul public să poarte conspicioase semne religioase, cum ar fi turbane, basmale musulmane, hijab, yarmulka la evrei or baionete traditionale la Sikhs. Unicul symbol religios permis rămâne crucifixul. Se afirmă că simbolurile Crestine în realitate nu sunt simboluri religioase, ci sunt parte din patrimoniul cultural-istoric la Quebecului. “Noi nu trebuie să ne scuzăm pentru că suntem cine suntem” a declarat dânsa. “Noi insistăm să ne conservăm identitatea noastră, limba, institutiile si valorile culturale”
De-alungul istoriei, Quebecul s-a distins în a rămâne din punct de vedere national si religios mai putin adaptabil decât celelate provincii canadiene. Notiunea de “distinct society” atribuită provinciei se datorează în primul rand faptului că spre deosebire de restul Canadei, majoritatea populatiei este de religie Roman-Catolică. Biserica Catolică a avut o covârsitoare influentă în Quebec, chiar si după ce Franta, mai putin înteresata de colonizarea Lumii Noi, a cedat teritoriul din Quebec, Angliei prin tratatul de Pace din 1763, ce stipula că: “Majestatea Sa, Regele Mari Britanii din partea Sa, acceptă să acorde populatiei din Canada libertatea profesării religiei Catolice…” În acordantă cu acest tratat în Qubec legea civilă franceză a continuat să guverneze cauzele civile, în timp ce legea britanică numai cauzele criminale, iar preotii Bisericii Catolice au fost liberi să-si îndeplinească netulburati atributiile.
Limba franceză este cel de-al doilea obiectiv important. Statisticile ne arată că la ora actuală folosirea limbii franceze a coborât sub nivelul de 80% iar în Montreal, sub 50%. Pe linia apărării identitătii nationale, domna Marois doreste să extindă Bilul 101, interzicând predarea limbii engleze în scoli si colegii atât la copii imigrantilor cât si cei ai francofonilor. În realitate, în campania electorală, PQ mizează cu îngrijorătoare sanse de căstig, pe cartea înfricosării populatiei francofone de “pericolul” reprezentat de minoritătile religioase din Quebec. La aparitia acestui articol, rezultatele vor fi cunoscute.
Pentru prima dată o personalitate din BC, David Black, a tinut o conferintă de presă spunănd ziaristilor că vrea să construiască “cea mai pură (curată) rafinărie de petrol ce s-a construit cândva în lume” pe coasta de vest din British Columbia. Spre deosebire de proiectul Enbridge care vrea să construiscă numai un “pipeline” pentru transportul titeului din Alberta la coasta Pacificului, propunerea domnului Black vine să aduge valoare la pretul benzinei. “Incetati să vindeti zăcăminte brute, resurse naturale neprocesate pietelor de desfacere străine. Exportati produse rafinate în locul lor. Gasolina, kerosenul and dieselul, plutesc la suprafată si se evaporă” a spus dânsul. “Nu va fi nevoie de remedii scumpe dacă se va întâmpla un accident (pe mare)” Investitia va costa în jur de 13 miliarde de dolari si poate crea mii de locuri noi de muncă în Canada. Să sperăm că această propunere va întâlni urechi destupate si inimi înflăcărate să îmbrătiseze o idée nouă.
Vântul nu opreste la stop. În lume, în America, la noi acasă, pretutindeni, evenimentele zilnice, ca si vântul, ne poartă cu ele fără opreliste spre zări necunoscute.
Numai trecutul este stiut. Si acest trecut ne -a îndemnat ca în ziua de 11 Septembrie la ora nouă si un sfert dimineata, să ne oprim o clipă din mers si să inchinăm un gând pios celor ce-au pierit în urmă cu 11 ani.
|
David Kimel 9/13/2012 |
Contact: |
|
|
