Rondeluri
AUD O TOAMNĂ
Aud o toamnă coborând în suflet
Îngăduindu-mi tăcere să fiu
Încătusată în dorul desuet
Sub pâlcuri de umbre-n ceasul târziu.
O sfială-,n clipă mă cuprinde-ncet
Spulberând norocu-n cer arămiu…
Aud o toamnă coborând în suflet
Îngăduindu-mi dor, în gol, să fiu.
Văzu-mi aprinde imaginea, discret
Îngenunchez în culcus străveziu.
S-asază clipa-n echilibrul viu
Si iar pornesc, în gând, prin visul secret…
Aud o toamnă coborând în suflet.
RĂMÂN
Rămân să-ndepărtez tăcerea
Să curăt timpul de uscăciuni.
As vrea să-ncep reînvierea
Întelesurilor din străbuni.
Cum îngălbenită durerea
M-a trezit strigând: minciuni, minciuni…
Rămân să-ndepărtez tăcerea
Să curăt timpul de uscăciuni.
Da! Totul e de-a-ndărătelea
Ca-ntr-o frenezie de nebuni
În iuteala mustelor tăuni…
Restabilesc, prin scris, părerea!
Rămân să-ndepartez tăcerea…
SFÂNTĂ APRINDERE
Peisajul apărut din ceată
Precizează chipul tău opal !
Suflul arde de dimineată
Restabilind trecutul, real.
Rigida departare îngheată!
În pulberea cernută banal
Peisajul apărut din ceată
Precizează chipul tău opal !
Atingându-mă blând, prinde viată
Umbra-ti stârnind un timp muzical!
De-acum vor veni visele val...
Îmi înfloresc bujorii pe fată!
Peisajul apărut din ceată...
Montreal/ august 2012
|
Lia Ruse 8/19/2012 |
Contact: |
|
|
