Recviem cerebral, fara voci, fara instrumente
Vom muri striviti de produse care nu ajung pentru toti.
Vom muri asa cum am trait: Nu vom muri nicioada pentru noi; fiecare va muri pentru el.
Pana si in ultima clipa, vom mitui timpul cu egoismul nostru, formuland inca o dorinta, sau speranta.
Vom muri ca niste regi care si-ar da totul, pentru inca o respiratie.
Vom muri ca niste viermi de matase, care si-au mancat propria recolta, si au ramas stapani peste excrementele lor.
Vom muri ca niste lumini izbindu-se buimace de fluturele orbitor al trupului lor.
Vom muri in cabina de votare a infinitului, stampilandu-ne propria viata.
Vom muri ca niste nemuritori.
Vom muri fara sa ne fi invatat nimeni sa o facem. Si totusi, oricate am ratat in viata, moartea ne va fi un triumf - neinvidiat, in mod paradoxal, de nimeni.
Vom fi dupa moarte, ceea ce n-am stiut niciodata ca suntem in timpul vietii: muritori perfecti.
Vom fi fost: si tocmai viata noastra, suprema dovada a existentei noastre, va fi ingropata, pentru a nu rapi din timpul pretios al atator alte vieti.
Vom muri, lasand in urma un dar inimaginabil: loc liber.
|
Jianu liviu-Florian 8/5/2012 |
Contact: |
|
|