Cu fatza spre trecut - o carte de Virgiliu Tătaru
În ultima vreme, a devenit deja un fapt obisnuit ca remarcabilul scriitor mehedintean Virgiliu Tătaru să ne ofere, cu o frecventă aproape trimestrială si admirabilă generozitate, câte o carte de excelentă valoare, atât prin continutul stiintific, riguros structurat si documentat, prin măiestria abordării, cât si prin faptul că, de fiecare dată, caută să aducă, în prim plan, contributia prestigioasă a marilor personalitati mehedintene la patrimoniul culturii nationale românesti.
Din acest ultim punct de vedere, cred că nu gresesc afirmand că, în ultimele decenii, conjudeteanul nostru Virgiliu Tătaru s-a dovedit a fi cel mai pasionat si prolific cercetător si slujitor, prin "cuvântul scris", al stiintei, culturii, în general, din Oltenia, cât si din acest colt de tară al Mehedintiului, atât de bogat nu doar în splendori ale naturii, dar si în privinta unor străvechi traditii de viata spirituală. Marturie incontestabila sunt cele aproape 30 de cărti publicate deja, alte 6-7 care îsi asteaptă rândul, mizându-se pe eforturi intelectuale si financiare, uneori dramatice, având în vedere atât starea de sănătate precară a scriitorului, cât si lipsa aproape totală a sprijinului financiar din partea forurilor culturale, a autoritătilor locale si judetene.
Volumul, apărut zilele acestea în Editura Profin si intitulat "CU FATA SPRE TRECUT", oferă cititorilor încă un minunat prilej de rememorare a unor aspecte semnificative din istoria culturii acestor plaiuri, de reflectare asupra contributiei unor înaintasi ai nostri, personalităti stiintifice remarcabile, la propasirea culturii locale, a culturii românesti, în general.
Sunt grupate aici peste 20 de studii, articole (cu interesante si adesea inedite date, informatii, judecăti de valoare) care pot fi structurate în câteva categorii, desi aparent distincte, totusi inspirat îmbinate si armonizate.
Majoritatea abordărilor se referă la personalităti de exceptie, scriitori, oameni de stiinta, publicisti care s-au afirmat, de-a lungul vremii, prin fapte, realizări deosebite în plan cultural, istoric, politic, servind ca modele, repere, pentru contemporanii lor, cât si pentru posteritate.
Consemnăm câteva titluri semnificative : "Alexandru Bărcăcilă, colaborator de prestigiu al revistei ARHIVELE OLTENIEI", "Nicolae Iorga în viziunea lui Constanin D. Ionescu", "Un mare mehedintean: Nicolae I. Herescu", "Un dascăl mehedintean uitat : Dumitru Dicu", "Scriitorul Ion Ghica si banul Nicolae de Closani", "Mehedinteanul Dumitru Tomescu si revista RAMURI", "Mihail Kogălniceanu tratat de un medic mehedintean".
De retinut si referirile la scriitori severineni din zilele noastre, pentru care autorul cărtii are cuvinte de laudă si pretuire, asa cum e cazul lui Valeriu Armeanu ("Un mare talent: scriitorul Valeriu Armeanu"), Paula Scalcau ("O inteligentă de exceptie : scriitoarea Paula Scalcau"), Anna Eichert-Giurcă ("ARMONIA -ESENTA GÂNDULUI de Anna Eichert-Giurca"), Florian Vlădica ("O scrisoare de suflet prietenului Florian Vlădica"). .
Cateva titluri privesc, în mod special, domeniul publicisticii, al realitătilor social-politice românesti din anumite perioade, la care, de asemenea, Virgiliu Tătaru s-a mai referit adeseori, în lunga sa carieră de ziarist împătimit ("Două reviste în polemică : DATINA si GÂNDIREA", "Traditii publicistice în Mehedinti : REVISTA ASOCIATIEI ÎNVĂTĂTORILOR MEHEDINTENI", "Mehedinteanul Dumitru Tomescu si revista RAMURI", "Realităti politice, economice si sociale oglindite în presa mehedintean` din secolul al XIX-lea") sau evocă evenimente istorice semnificative ("Despre eroismul românesc în Primul Război Mondial", "Elena Farago în sprijinul răsculatilor din Mehedinti"). .
Amintim si cele doua referiri la istoricul si prestigiul Liceului Traian, pentru a cărui reputatie centenară sunt exprimate cuvinte de laudă si pretuire binemeritate : "Liceul Traian -o prestigioasă institutie de învătământ din Mehedinti" si "Mărturiile unui francez -fost profesor al Liceului Traian".
.
Din multitudinea titlurilor mentionate, sunt evidente, deopotriv`, diversitatea abordărilor, cât si staruinta, pasiunea exemplară a autorului cărtii pentru slujirea cauzei nobile a iluminării cititorului prin cultură, prin dezvăluirea zestrei spirituale mostenite de la înaintasi si care se cade a fi îmbogătită, în continuare, de generatia prezentă. Nu întâmplător sunt invocate, atât la începutul, cât si la sfârsitul cărtii, câteva fraze emotionante din publicistica eminesciană, din care citez : "Schimbati opiniunea publică, dati-i altă directiune, răscoliti geniul national, spiritul propriu si caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme, faceti o uriasă reactiune morală, o revolutiune de idei, în care ideea ROMÂNESC să fie mai mare decât UMAN, GENIAL, FRUMOS, în fine, fiti români, români si iar români... Natura poporului, instinctele si înclinarile lui mostenite, geniul lui, care adesea neconstiut, urmăreste o idee pe când tese la războiul vremii, acestea să fie determinante în viata unui stat, nu maimuterirea legilor si obiceiurilor străine".
.
Am mai făcut-o si cu alte prilejuri, voi aminti si de această dată autoritătilor, edililor indiriguiti să răspundă si de cultura locală, că Virgiliu Tătaru, prin truda lui neistovită, de-o viată, ca ziarist si scriitor, prin zestrea stiintifică, literară exceptională cu care a îmbogătit patrimoniul culturii mehedintene, merită măcar un minimum de atentie, de recunoastere si pretuire, un sprijin material necesar finalizării următoarelor sale proiecte scriitoricesti, inclusiv reeditarea "Dictionarului personalitătilor mehedintene", asteptat deja si de multi conjudeteni de-ai nostri, stabiliti în străinatate, inclusiv în Canada, America, unde multe din cărtile lui Virgiliu Tătaru sunt cunoscute deja.
Mi-e greu să înteleg cum persoane importante din conducerea municipiului si judetului nostru, potentiali sponzori, la apelurile de sprijin repetate, prin scrisori recomandate ale celui în cauză, nu s-au învrednicit nici măcar să dea un răspuns formal, dacă nu un minim ajutor financiar, lăsând totul pe seama modestei pensii a respectivului (deja afectat de o îndelungată suferintă, în ultimii ani). .
Voi încheia, citând câteva rânduri dintr-o emotionantă scrisoare a autorului cărtii, redactată recent, exprimând deopotrivă nedumerirea si mâhnirea acestuia, pricinuite de lipsa de întelegere si de sprijin fată de actul trudnic si nobil al culturii, chiar si în zilele noastre. Citez : "Să concepi o vastă enciclopedie a spiritualitătii mehedintene, pe o perioadă de cinci secole, să publici 28 de cărti, să ai în curs de aparitie alte 7 cărti, în contextul spiritualitătii nationale si europene, să te afli aproape de pragul celor 75 de ani de viată, din care 61 de ani tinând permanent condeiul în mână, si tu, Conducere a judetului, municipiului si culturii să nu cunosti că acest OM există, traieste în comunitatea severineană, nu ti se pare, scumpe prieten, o trista si ciudată anomalie a vremurilor noastre, de primejdioasă si îngrijorătoare confuzie a valorilor ?"
Comentariile sunt de prisos ! .
|
Prof. Florian Vlădica 7/6/2012 |
Contact: |
|
|
