Phoenix Public Library din Arizona
„Biblioteca este cea mai democratică institutie, e simbol al democratiei americane”
Mrs. Toni Garvey (director „Phoenix Public Library”)
Am trecut de mai multe ori pe Central Avenue, bulevardul central din inima capitalei Arizonei si nu o dată mi-a atras atentia o clădire impozantă, care se distinge nu numai prin maiestuozitatea ei dar mai ales prin destinatia pe care o are: biblioteca centrală, adică „Phoenix Public Library". Ultima dată când am avut un impact cu prestigioasa institutie de cultură, eram în compania prietenului meu, Dumitru Sinu - sibian de origine, plecat din România în anul 1948, pe care îl însoteam de la resedinta sa la hotelul pe care îl detine pe First Street, în downtown-ul Phoenixului. Văzând-o, dialogurile noastre au fost canalizate imediat spre lumea cărtilor... Atunci mi-a venit ideea să scriu despre acest edificiu cultural! Am solicitat o întrevedere cu directorul institutiei, doamna Toni Garvey, cu care am avut plăcerea să port un dialog interesant.
Doamna Garvey este un specialist remarcabil în biblioteconomie, recunoscută ca fiind cea care a „reinventat” bibliotecile din Phoenix, si pe bună dreptate, pentru că a realizat lucruri minunate pentru cele 17 institutii de informare si documentare care functionează aici si pe care le conduce. Orasele din împrejurimile capitalei Arizonei au, fiecare dintre ele, sistemul lor de biblioteci, absolut independente de Biblioteca Centrală din Phoenix. Toate aceste biblioteci sunt finantate de către Primăria orasului Phoenix si din diferite donatii.
„Biblioteca este cea mai democratică institutie, e simbol al democratiei americane” – afirma doamna Garvey la începutul discutiei noastre. Am fost plăcut surprins să aflu că Mrs. Toni Garvey a vizitat cu doi ani în urmă România. Surpriza a fost cu atât mai mare, cu cât, majoritatea americanilor pe care i-am întâlnit nu au fost niciodată în România; extrem de rar întâlnesti vreunul care să stie ceva despre tara noastră, d-apoi să mai fi fost acolo! Domnia Sa a fost implicată într-un program initiat de „Fundatia Bill si Melinda Gates” cu scopul informatizării a 800 de biblioteci românesti. Cu această ocazie, în anul 2010 a vizitat tara noastră si a participat, la Sinaia, la o amplă manifestare unde a întâlnit bibliotecari din toată România. „Am fost plăcut impresionată de interesul manifestat de către bibliotecarii români si de receptivitatea acestora. Nu e simplu să treci de la un sistem de operare clasic la unul computerizat; cu toate acestea am simtit deschiderea spre nou, spre modernizare si asimilarea rapidă a noului sistem de lucru” – mi-a relatat Toni Garvey.
Biblioteca Centrală din Phoenix este cea mai mare bibliotecă din metropolă, având în subordine alte 16 biblioteci din capitala Statului Marelui Canion. În momentul de fată, patrimoniul celor 17 bibioteci cuprinde 1.660.337 de repere, un fond de carte relevator, respectiv 1.182.197 de cărti puse în circulatie, 120.293 DVD-uri, 79.658 compact discuri cu texte înregistrate si 55.431 de compact discuri cu muzică. De asemenea, Biblioteca Centrală Phoenix detine un număr de 181.570 de cărti de referintă (care nu sunt puse în circulatie), incluzând colectia de literatură pentru copii, o colectie de literatură rară si colectia „Arizona", 25.609 înregistrări în formate electronice catalogate (în care pot exista mai mult de un articol în fiecare, functie de cum au fost primite de la furnizori), 11.973 de ziare si reviste. Colectiile mici cuprind 4.186 cărti (regăsite în mare parte doar la sediul central sau la partenerul din South Mountain). „Avem si o colectie mică de 54 de cărti românesti, proprii, selectionate de către personalul bibliotecii si achizitionate ulterior si care au circulat destul de bine, de peste 800 de ori”, mi-a mai mărturisit doamna Garvey.
Găzduită de o clădire impunătoare cu cinci nivele, având o suprafată de circa 28.000 de metri pătrati (300,000 square feet), biblioteca de pe Central Avenue (Burton Barr Library) este cea mai mare dintre cele 17 institutii similare din Phoenix. Statisticile reflectă grandoarea Burton Barr Library prin cifre impresionante, având în patrimoniul său 338.890 de cărti puse în circulatie. De asemenea detine un număr de 162.087 de materiale de referintă si colectii speciale, 20.817 DVD-uri, 16.791 compact discuri cu texte înregistrate, 20.168 compact discuri cu muzică, 6.563 reviste si 520 de colectii mai mici. Este biblioteca cea mai mare dintre cele 17 care functionează sub egida Bibliotecii Centrale Phoenix, restul institutiilor partenere din grup fiind cam de zece ori mai mici (spatiile în care functionează au suprafete care variază între 1.600 si 3.500 metri pătrati, respectiv, cam între 17,000 si 37,000 square feet).
Serviciile din oferta acestor institutii de informare permanentă a publicului cititor sunt de calitate ireprosabilă. Afluenta de citiori în bibliotecile din Phoenix este considerabilă, oricând poti căuta, de-acasă, pe internet, o carte pe site-urile oricăreia dintre cele 17 unităti, si apoi să o ridici de la sediul central sau de la una din bibliotecile din grup. Dacă articolul cerut, fie carte sau orice alt fel de material nu se găseste în biblioteca la care apelează un cititor, solicitarea nu ramâne nerezolvată, si în câteva zile comanda îi este onorată, la una din bibliotecile din grup. Astfel circulă zilnic câteva mii de cărti în acest sistem.
Doamna Garvey mi-a făcut cunoscut programul bibilotecilor din subordine, acestea functionând în fiecare zi din săptămână, inclusiv duminica. Discutia purtată cu distinsa anfitrioană, alături de ceea ce am putut observa pe timpul vizitei în acest adevărat izvor de cunoastere, mi-a confirmat faptul că titlul de „Bibliotecar al anului” care i-a fost conferit în 2004 de către „Library Journal Magazine” si prin care s-a evidentiat ca cel mai bun bibliotecar din Statele Unite, este unul pe deplin meritat. Modul de organizare a institutiei, tinuta profesională distinctă si distinsă a staff-ului, oferta acesteia, actiunile organizate si cele în care se implică nu dovedesc altceva decât profesionalism de înaltă clasă, pasiune si dedicare. Covorbirea noastră a urmat traiectorii aleatoare, încercând o arie cât mai cuprinzătoare a domeniului.
Foarte interesant, si totodată un exemplu pentru domeniu, este modul în care se asigură finantarea suplimentară a unitătilor biblioteconomice si dezvoltarea lor prin actiunile organizate de către „The friends of the public library” – organizatie nonprofit care se ocupă cu strângerea de fonduri pentru bibliotecile arizoniene din Phoenix. Sunt atrasi membri, prieteni ai cărtii, care cotizează doar cu 25 de dolari anual si participă nemijlocit la activitătile si evenimentele speciale ce se desfăsoară cu scopul strângerii de fonduri, încă din 1977.
„Nu e usor să lucrezi în timpuri ca acestea, când economia este în derivă, deoarece tocmai acum, oamenii au nevoie mai mare de informare, apelând la unitătile noastre mai mult ca niciodată; în primul rând, ei folosesc bazele de date de la bibliotecă pentru a-si căuta de lucru si apoi, pentru că au mai mult timp la dispozitie. Asadar, ceea ce facem noi acum este o luptă permanentă cu bugetul. Fără sprijinul organizatiilor nonprofit «The friends of The Public Library» si «Phoenix Public Library Foundation», bibliotecile din Phoenix nu ar fi putut fi ceea ce sunt azi si nu ar putea progresa pentru a deveni ceea ce vor fi mâine” – declară doamna Garvey.
În discutia cu doamna director am abordat falsul concept de “demodare” a bibliotecilor în prezent, când sursa de informare cea mai la îndemână este internetul. „Bibliotecile si bibliotecarii vor fi întotdeauna la modă, în pofida existentei altor sisteme moderne de informare, cum este internetul – afirmă doamna Toni Garvey. La ora actuală există programe extinse în universităti care pregătesc intens studentii pentru a deveni «bibliotecari», termen care, de altfel, nici măcar nu mai este utilizat. De pildă, acesti viitori specialisti sunt denumiti «information specialists» - specialisti în informare, iar programul academic care-i formează este «Information science and technology» - stiinta si tehnologia informatiei sau informării, sau alte denumiri aditionale. Mie îmi place termenul de «bibliotecar» iar titlul meu este «City Librarian», titlu de care sunt, realmente, mândră. Cum să fie un «bibliotecar» demodat? (se întreabă retoric distinsa doamnă); de exemplu, internetul, desi contine extrem de multă informatie poate fi, în acelasi timp, si foarte confuz. Noi ne consiliem cititorii, inclusiv în informarea de pe internet, indicându-le bazele de date serioase sau domeniile care trebuie accesate pentru a obtine informatii de valoare, pentru că simpla postare pe internet nu trece printr-un proces editorial, deci nimeni nu poate sustine argumentat afirmatia «din moment ce materialul este pe internet, trebuie să fie credibil!»
Am vorbit mult despre ce înseamnă, practic, munca bibliotecarului care nu este un simplu asistent într-un spatiu garnisit cu cărti: „Există foarte multe lucruri care se întâmplă «în spatele cortinei» - relatează Toni Garvey – pe care publicul larg nu le cunoaste. Clientii nostri vin la bibliotecă si au asteptări să găsească aici absolut tot ce caută. Multi dintre ei nici nu gândesc că cineva trebuie să achizitioneze acele materiale, că o echipă întreagă munceste intens si continuu la completarea si îmbunătătirea colectiilor, că se actualizează în permanentă baza de date, etc. Zilnic are loc un întreg proces de transfer de carte si materiale de profil de la o bibliotecă la alta: la noi poti comanda azi o carte pe internet, de exemplu, dar doresti să o ridici de la o alta, apropiată de domiciliu sau de locul de muncă. Mii de cărti, CD-uri si DVD-uri circulă în fiecare zi în acest sistem, de la o bibliotecă la alta, pentru a onora comenzile cititorilor metropolei.
Sunt situatii când se solicită cărti pe care nu le avem în patrimoniu caz în care, pentru a veni în sprijinul cititorilor si a le asigura informarea, specialistii nostri apelează la alte biblioteci din Arizona sau din celelalte state, uneori chiar din afara tării, pentru simplul motiv că dorim să satisfacem doleantele celor interesati.
Rezervările de carte se pot face pe internet, iar noi le anuntăm disponibilitatea prin mesaj electronic sau telefonic si facem tot posibilul, prin mijloacele expuse anterior, să fim fermi în onorarea comenzii. Oricine este interesat în domeniu, apelează la web site-ul nostru, unde se găsesc toate informatiile si procedurile de lucru ale sistemului, iar noi încercăm să fim cât mai prompti în rezolvarea tuturor solicitărilor.” Onorarea comenzilor diferă functie de material: pentru cărti, termenul este de aproximativ trei săptămâni, iar pentru alte tipuri de materiale diferă, de la caz la caz.
Actiunile institutiei conduse de către doamna Toni Garvey se adresează inclusiv tinerilor cititori, mai ales în timpul vacantelor scolare, când se desfăsoară o sumedenie de programe sub egida „The Phoenix Public Library”. La nivelul tuturor bibliotecilor există programe de citit si programe educative pentru toate vârstele, programe de computere, de învătare a limbii engleze ca a doua limbă vorbită (ESL classes), completând astfel gama de servicii din portofoliul institutiei.
Si dacă tot am avut o discutie despre cărti si biblioteci cu distinsa doamnă Garvey, la întrebarea referitoare la preferintele Domniei Sale în domeniu, mi-a răspuns: „Citesc „Money Ball”, „The Life of Pi”, „Biblia”, diverse enciclopedii, multe ziare si reviste”.
Ca în orice profesie, mai ales în cele legate de informare, jurnalism, cultură, există mituri create si în jurul celei de bibliotecar. Părerea doamnei Toni Garvey, o fiintă pragmatică, fină si de o elocintă evidentă, este că unul dintre miturile despre bibliotecari este acela care-i situează printre cei mai sobri dintre semenii nostri, care, de obicei, nu prea stiu să zâmbească. „Bibliotecarii sunt preocupati să rezolve probleme si să ofere răspunsuri, nu prea au timp de glume” – a încheiat doamna director cu un zâmbet fin în coltul buzelor.
Phoenix, Arizona
|
Octavian D. Curpas 7/4/2012 |
Contact: |
|
|
