Consideratii despre geto-daci si proto-istoria romanilor
Nu exista informatii precise despre limba geto-dacilor si caracteristicile acestei limbi. La modul general, denumim dialectul limbii romane pe care il vorbim drept daco-roman conform unui criteriu geografic (actualmente, poporul roman ocupa mare parte din teritoriul care in antichitate era locuit de geto-daci). Sunt romanii descendenti directi din vechii geto-daci si colonistii romani instalati in Dacia ? Iata o intrebare la care istoriografia romaneasca raspunde unanim cu da.
Totusi, cum suna limba geto-dacilor si cat de apropiata era de limba tracilor ? Baldi si Trask o considera ca un dialect al limbii tracilor, altii o considera poate apropiata de frigiana sau cel mult avand o origine comuna cu aceste doua limbi. Tomaschek propune etimologii pentru toponime, antroponime si nume de plante dacice bazate pe limbile indiene si prin bactriana. Altii legau geta de gota, considerandu-i pe geto-daci germanici. Nici filiera celtica sau slavica nu au lipsit in explicatiile unor cercetatori.
Personal, consider, ca daca lituaniana moderna explica destul de bine antroponimele tracice, in schimb gaeilge (irish gaelic gaelica irlandeza) si respectiv gŕidhlig (gaelica din Scoţia) explica mai bine antroponimele geto-dacice.
Exemplificam dupa cum urmeaza pentru antroponime tracice: tod. Amadocus (regi tod., lt. amas- eg. "speech, voice"+lt. dagus- eg. "prickly" sau lt. daug- eg. "much, plenty of, a lot of" sau lt. dangus- eg. "sky" sau lt. dauguma- eg. "majority" sau lt. dėka- eg. "thanks to, owing to" sau lt. dūkulis- eg. "fury, rage, frenzy"); tb. Artabanus (conducător bithyn; lt. artėti- eg. "approach, near", lt. artyn- eg. "nearer, closer" + lt. vanduo- eg. "water" ?); tb. Bas (rege bithyn; lt. basas- eg. "barefoot, bare", lt. basius- eg. "barefoot person; vagabond, tramp"); tb. Bassaces (conducător bithyn, fiul lui Artabanus; 1. lt. basakojis- eg. "barefoot"; 2. lt. vasariai- eg. "south"; 3. lt. sg. vaisus- lt. "vislus"- eg. "highly generative, reproductive", lt. vaisius- eg. "fruit; fruit, results"; 4. lt. vaisiuotis- eg. "bring forth the young" ?); tod. Berisades (rege tod., 359-352 îC.; 1. sg. byra- lt. derlius- eg. "harvest, yield, crop"- recoltă cf. ro. pârg+ lv. sardze- eg. "watch, guard, sentry, look out": cel care veghează sau păzeşte recoltele; sg. saidris-lt. viksva- eg. "sedge, carex"- rogoz pare improbabil ?; 2. lt. bjaurumas- eg. "ugliness, deformity, abomination"); t. Bergaios (rege local trac din districtul Pangaian, cca. 350- 400 îC.; 1.lt. bergdauti- eg. "be barren, dry"- "sterp, steril"; 2. lt. vergauti- eg. "be a slave; work very hard"; 3. vbalt. Perkūnas- eg. "the Thunder", poate un supranume de "fulgerătorul", deşi trecerea lui p în b este puţin probabilă); tb. Boteiras (rege bithyn ?- 376 îC.; lt. būtis- eg. "being, existence"+lt. jūra- eg. "sea" sau lt. jūreivis-"seaman, sailor" probabil un supranume de tipul "născut din mare" sau "fiinţa mării"); tod. Cersobleptes (rege al tr. od. 359-341 îC.; lt. keras- eg. "piebald, dapple"- "bălţat, pestriţ"+lt. blęstis- eg. "gloom, lower, lour, be overcast"- întunecat- poate indica un defect fizic precum o boală de piele sau de ce nu, chiar lepră); tod. Cetriporis (rege al tr. od. 358-347 îC.; lt. ketera- eg. "crest" sau lt. keturi- eg. "four"+ lt. pora- eg. "pair, couple" sau lat. puer- eg. "son"); tod. Cotys (regi ai tr. od.; 1. lt. gūdus- eg. "dreary, gloomy, sombre" ?; 2. lt. kutai- eg. "fringe" ?; 3. lt. dėkoti- eg. " thank smb.", gdl. cothaich- eg. "win, earn, contend, strive"); tb. Nicomedes (regi bithyni; 1. lt. nukamanoti- eg. "unbridle"- "nestrunit"; 2. lt. Nykus - eg. "gream, dismal, dreary; uncanny, eerie, weird"+lt. medus- eg. "honey", un "weird honey"- "stranie/ nepământeană dulceaţă" ?); t. Orpheus (poet mitic trac, autor texte lirice şi filozofice; lt. oriai- eg. "with dignity"+ lt. fėja- eg. "fairy"); tod. Pleuratus (rege tod., 213-208 îC.; lt. privyti- eg. "overtake, catch up with", lt. privertimas- eg. "compulsion, coercition", lt. priverti- eg. "tighten/screw up");
tb. Prusias (regi bithyni; lt. prusinti- eg. "enlighten, educated", lt. prusti- eg. "be/become developed/ educated"); tod. Pythodoris (rege tod., lt. pjūtis- eg. "reaping, harvest"+lt. dora- "morals, honesty");
tod. Rhascus (rege al tr. od. 48-13 îC.; lt. raikus- eg. "distinct, expressive; : elocution"); tod. Rhoemetalces (rege al tr. od.; lt. ramiai- eg."quietly, calmly, peacefully"+lt. talka- eg."collective assistance, collaboration, help"); tod. Rhescuporis (rege tod., lt. riėjas- eg. "tier, binder"+ lt. pora- eg. "pair, couple"); tod. Sadalas (regi tod.; lv. sadale- eg. "distribution; allocation; assessement; arrangement, planning", lt. sandėlis- eg. "store"); tod. Seuthes (I şi II regi ai tr. od.; lt. siutas- eg. "rage, fury, jam", lt. siūti- eg. "sew, make" ?, lt. siautėti- eg. "rage, rave, storm"); tod. Sitalces (rege al tr. od. 431-424 îC.; lt. siautulys- eg. "fury, frenzy; romp"+lt. alsus- eg. "tiresome, wearisome"- "furie nestăpânită" ?); tod. Sparadokos (rege tod., fiul lui Teres I; lt. sparta- eg. "speed, rapidity" + lt. duoklė- eg. "tribute, contributio"?; gdl. spiorad- eg. "spirit"); t. Syrmos (rege al tracilor tribali, contemporan cu Alexandru cel Mare; 1. lt. suremti- eg. "lean against each other; gripe"- "a asupri, a chinui, a împila"; 2. lt. surikimas- eg. "scream, shriek"); tod. Teres (regi ai tr. od. Teres I, primul rege puternic şi unificator al tracilor: 450-431 îC. şi Teres II: 347-? îC.; lt. tėra- eg. "there is only, there are only"); tod. Tryphaena (rege al tr. od. 18-38 dC.; sg. truopnē- lt. "tiksliai, taikliai; kruopčiai; tikrai; patikimai; tvirtai"; sg. truopnos- lt. "tikslus; kruoptus, solidus; patikimas": lt. tikslus- eg. "exact, precise, accurate, punctual"; lt. kruoptus- eg. "thorough, tedious, careful, painstaking, scrupulous"); tb. Ziaelas (rege bithyn; lt. iauruolis- eg. "cruel, brutal person", lt. iaurus- eg. "cruel, brutal, savage"); tb. Zipoites (rege bithyn; lt. iburys- eg. "light", lt. iburiuotas- eg. "luminous, fluorescent"); t. Zoltes (căpetenie t. contemporană cu Rhemaxos; 1. lt. olėtas- eg. "overgrown with grass, full of grass; dirty with grass" ?; 2. lt. aloti- eg. "damage, injure, hurt, spoil, maim, mutilate, cripple, laim", lt. ala- eg. "harm, hurt, injury, damage"; posibil: "cel ce schilodeşte" ?);
Exemplificam dupa cum urmeaza pentru antroponime geto-dacice:
gd. Atheas (rege contemporan cu Filip al II-lea, posibil rege get de la gurile Dunării, în Basarabia sudică; gdl. aiteal- eg. "light, gleam of light", gdl. aiteas- eg. "joy, gladness; laughter; fun; comfort", gdl. aithne/aitheanta- eg. "command, commandment, order, injunction, mandate, direction, charge", gdl. athach- eg. "giant, champion; monster; yeoman, husbandman". Pentru gdl. athach cu sensul eg. "yeoman, husbandman" cf. ro. ortac=scr. ortak);
gd. Burebista (vestit rege gd. 70-44 îC.; 1. lt. vairas- eg. "helm, be at the helm"- "cârmuire", lt. valstybės vairas- eg. "the helm of state" + lt. veėti- eg. "grow vigorously, thrive; prosper, flourish, thrive": "cârmuire înfloritoare, prosperă"; 2. lt. būrinikas- eg. "platoon comander", lt. busti- eg. "wake up, awake" sau lt. būstinė- eg. "abode, residence"; 3. lt. vyrautis- eg. "prevail, predominate, have dominion over, hold sway over" sau lt. vyravimas- eg. "predominance, prevalence, supremacy"+lt. visateisis- eg. "enjoying full rights; fully entitled/qualified" sau lt. visata- eg. "the universe"; 4. arb. búrë/bërë- it. "fatto, compiuto; maturo" sau arb. búrrë- it. "uomo"+arb. vistár- it. "tesoro"; 5. lv. burvīgs- eg. "charming, adorable, enchating; glamourous" + lv. bīstams- eg. "dangerous, perilous, risk, risky, hazardous"; 6. gdl. ňirdheirc- eg. famous, illustrious, noble, excellent, honourable, glorious" + gdl. biůthaid/ biůthaidean - eg. "hero, foe" sau gdl. biůtas- eg. "fame, reputation"; 7. irg. bóaire- eg. "commoner"+ irg. bisech- eg. "increase, addition; improvement, betterment, progress" sau irg. beithir- eg. "ussualy taken as meaning bear; laudatory epithet of wariors; with complimentary sense brave warrior, hero, chief" cf. ro abitir ?; mxg. vooar- eg. "great" ? + mxg. bishaghey- eg. "thrive, increase, wax , prosper, develop, accrue, multiply, expand, expansion, growth, accession , multiplication, development"; 8. lv. burvju- eg. "magic" sau lv. burvība,burvestība- eg. "magic, whitchcraft, spell" sau lv. burvis- eg. "sorcerer, wizard, magician, enchanter" sau lv. burt- eg. "to conjure, to practice magic", toate+ lv. bīstams- eg. "dangerous, perilous, risk, risky, hazardous"- "mag de temut" ?; 9. Crişan: "the briliant, noble" cf. C.G. Mateescu, "well-known" cf. Giurescu; "the powerful, plentiful" cf. Tomaschek, "the first among men" cf. Dečev- HC.43; 10. gdl. borr- eg. "great, noble; haughty; splendid, grand"-DE-110 sau poate cu sensul irg. bóaire- eg. "commoner"+ gdl. beuasachd- eg. "good behaviour, moral rectitude; manner, morals" sau gdl. beusaichead- eg. "degree of moral purity or modesty"-DE-91 sau gdl. beusach- eg. "well-behaved, virtuous, moral");
gd. Comosicus (rege gd.; lt. kūmas- eg. "godfather" ?; gdl. caomh- eg. "kind, gentle, mild; dear, beloved; handsome; noble" sau gdl. cunnsan- eg. "noble person" , gdl. comas- eg. "power, ability, authority", gdl. comasach- eg. "able, capable", irg. cumachtach- eg. "powerfull, mighty, invested with magical powers" sau irg. cumhachdach- eg. "mighty one, ruler, wizard");
gd. Cothelas (tatăl Medei a Odessei, devenită una din numeroasele soţii ale lui Filip al Macedoniei; Pârvan consideră numele bessic şi nicidecum getic; 1. lt. katilius- eg. "copper smith"; 2. lt. kotelis- eg. "penholder"; 3. wls. coeth- eg. "pure, purified, refined, fine, beautiful, excellent; cultured" sau wls. coethol- eg. "elegant, fine,refining");
gd. Dapix (rege gd.; 1. lt. dabita/dabiius- eg. "dandy" ?; 2. lt. davėjas- eg. "giver"- legiuitor, cel ce dictează ?; 3. lv. dabisks- eg. "national, natural; unafectted, unsophisticated, simple, easy, native");
gd. Decebal (rege gd.; 1. gdl. deachair- eg. "bright, glittering"-DE-314 sau gdl. daicheil- eg. "handsome, graceful; genteel; majestic, stately, dignified; haughty, proud; strong; keen; severe, hard "-DE-306+ gdl. bal- eg. "1. Lord; 2. the Sun"-DE/1-61 sau gdl. bailc- eg. "strong, bold, daring" sau gdl. baileeae- eg. "tall, erect man, stout man"-DE-59; 2. gdl. dachaidh/dachaidhean- eg. "a home, residence, domicile; homewards, to ones own country" + gdl. balla/ballachan - eg. "wall" ro. "zidul/pavăză ţării" ? sau hţ. daĥ- ro. "acoperiş"+hţ. ĥachĭa-ro. "casă"+ro. val ?; 3. gdl. daingeann- eg. "strong, firm" + gdl. balla/ballachan - eg. "wall"- ro. "pavăză puternică"; 4.sg. Dėkts- lt. "aunus, stiprus": lt. aunus- eg. "valiant, dashing, gallant"- "viteaz, impetuos, brav", lt. stiprus- eg. "strong, firm, powerfull, fierce, severe, hard, intense, violent"; sg. balkis- lt. "sija, rąstas": lt. atsijoti- eg. "sift"- "a cerne, examina, analiza, studia"; 5. lv. dēka- eg. "adventure, affair"+lv. balss- eg. "voice");
gd. Deceneu (sacerdot dac; lt. dėkingas- eng "grateful, thankful", lt. dekingumas- eg. "gratitude");
gd. Dicomes (căpetenie getă Muntenia, l-a ajutat pe Marc Antoniu în războiul cu Octavian; 1. lt. daigumas- eg. "germinating power"; 2. lt. dykuma- eg. "desert, wilderness", datorită aplicării tehnicilor de pârjolire în caz de război ?);
gd. Diegis (căpetenie dacă, frate al lui Decebal ?, l-a reprezetat la tratativele de pace purtate cu Domiţian 89 e.n. primind în numele lui diadema regală; 1. lt. dėdius- eg. "uncle"?, lt. diegas- eg. "shoot, sprout; fellow"?; 2. lt. degėsiai- eg. "site of a fire"?, lt. iuė- eg. "fire", irg. deg-itge- eg. "good prayer");
gd. Drilgisa (nepot al regelui costoboc Pieporus și al soției sale, Zias, amintit de un epitaf dedicat reginei Zias în secolul II e.n.; gdl. dril- eg. "drop, as of dew or rain, sparkling in the sun; spark, twinkle; glimpse; state of being slightly intoxicated", gdl. drileach- eg. "abounding in drops or sparks; anything sparkling": Sau gdl. dligheach- eg. "lawful, rightful");
gd. Dromichaites (rege get; 1. lt. drovėjimasis= drova- eg. "shyness, bashfulness, diffidence"+getae; lt. drovumas- eg. "shyness, diffidence, bashfulness"+ getae, amândouă cu sensul de getul modest; lt. drovingas- eg. "modest, shy"; 2. Sg. dromolis- lt. "virdulys"- eg. "tea-kettle, samovar", deşi mai apropiat fonetic, nu are sens în context; 3. irg. druimmchlae- eg. "summit, pinnacle, acme"; 4. gdl. druim/droma- eg. "back, ridge", mxg. drommey- eg. "dorsal, ridge"; 5. gdl. droch- eg. "right, straight, even, direct"-DE-360; );
gd. Duras-Diurpaneus (rege dac, c. 68/69-87 dC. frate al lui Scorilo şi unchi al lui Decebal ?; 1. lt. doras- eg. "honest, moral; good, proper, fit"+lt. drykti- eg. "spread; stretch, extend"+ lt. pőnas- "domn, stăpân"; 2. lv. duramais- eg. "prick, pricker"+ lv. durt- "eg. pike, dagger, stab, prick, jab, thrust, bite"+ lt. pőnas- "domn, stăpân" - "cel ce înfige <în> lancea ascuţită ?"; 3. gdl. důr- eg. "dull, stubborn, ostinate, dour" sau gdl. důrachd- eg. "diligence, earnestness, sincerity; good-will" + gdl. děorras/děorrais - eg. "stubbornness, vehemence, vehement anger" cf. ro. dârz + pan- "stăpân" );
tod. Hebryzelmis (rege al tr. od. 390-384 îC.; lt. gebėti- eg. "be able, know how, can"+lt. ėlimas- eg. "growth, growing");
gd. Gerula/Gerulo (antroponim; lt. gerulis- eg. "good-natured person, good soul", irg. gearr- eg. "short", cg. gerys da- eg. "famous");
gd. sau gotic Ildikó (soția lui Atilla; nume considerat germanic, din Hildchen sau Kriemhild; gdl. il- eg. "plenty, difference, diversity" + gdl. děchill- eg. "protection" sau gdl. děchioll- eg. "diligence; attempt, endeavour; perseverance; forlorn effort");
gd. Koson (rege gd.; lt. kasuoti- eg. "annul, reverse", sg. kosītė/kusuotė- lt. gundyti/skatinti/įkalbinėti, unde lt. gundyti- eg. "entice, allure, tempt, seduce", lt. skatinti/ eg. "induce, prompt, stimulate", lt. įkalbinėti- eg. "try to persuade smb. to" ?);
posibil gd. Mama (copil de neam regesc posibil geto-dac, ucis alături de Atacam din ordinul lui Atilla sau Bleda, nume menționat de Priscus; similar antroponimului trac Mamoxis amintit de către Decev; vezi și numele propriu modern Mamulea; spre deosebire de Paliga, care îl leagă de rădăcina PIE semnificând fr. "mčre", propun varianta gdl. mŕm<-ŕim>- eg. "might, power; gap, pass through mountains; mother; breast; etc. " de unde reținem sensul eg. "might, power" cf. sensului modern al cuvântului mamut= colos);
gd. Moskon (căpetenie gd.; 1. slvn. moki, sbc. mukarac- eg. "man", istr. múkile-"bărbatul"-K.65?; 2. sg. Moskols- lt. " raumuo"- eg. "muscle; lean meat"; 3. lt. mueika- eg. "pugnacious person, he is always really to fight"- "bătăios, combativ, certăreţ"; 4. lv. moķi- eg. "goblins, evil spirit, hobgoblins"; 5. lv. mos- eg. "alert, lively, cheerful, cheery, breezy" sau lv. moums- eg. "alertness, liveliness");
gd. Natoporus (nepot al regelui costoboc Pieporus și al soției sale, Zias, amintit de un epitaf dedicat reginei Zias în secolul II e.n.; gdl. neart- eg. "strength, power, might", gdl. neartaich- eg. "strengthen, fortify" + gdl. pňr<ňir,-an>- eg. "seed; grain, corn; crops generally; race, clan, progeny; pore of the skin");
gd. Oroles (rege gd.; lt. erelis, lv. ērglis, ch. orel, slv. orol, pl. orzel, ucr. орел- ro. "vultur"; irg. ordlach- eg. "a hero ?", wls. orls=wrlys=wrls- eg. "fur");
gd. Pieporus (Pieporus rex Coisstobocensis - amintit de Bogdan Petriceicu Hașdeu în "Cine sunt albanesii ?"- Analele Academiei Române, Seria II, Tom XXIII, pg. 103-113; gdl. peabar- eg. "pepper", gdl. pěobair- eg. "piper" ? În mitologia populară românească identificat poate cu Pipăruș-Petru ? Unii consideră că provine dintr-un PIE pey- "a adora" + porus- "fiu".);
gd. Rhemaxos (rege gd. sau scit ?; lt. remti- eg. "1. support, 2. prop up, shore up", lt. remtis- eg."lean/rest , base oneself , refer , quote, cite"+lt. mokslas- eg."science, study, knowledge, education, learning" sau lt. mokslus- eg."gifted for, clever, learning"; wls. rhesymadwy- eg. "rational, ratiocinative");
gd. Roles (rege gd. din Dobrogea; lt. rolė- eg. "role, part" ?; lv. rullis- eg. "bolster, roll, scroll, reel" ? );
gd. Rubobostes (rege gd.; a. lt. rudabarzdis- eg. "red-bearded"?; b. sg. ruobtė- ruopti, din lt. rūpėti- eg. "be worried/ concerned, care" ?+lt. busti- "wake up, awake");
gd. Sabituus (Sabituus rex Ostabocesis dacus - amintit tot de Hașdeu; gdl. sabaid- eg. "brawl, fight, tussle", gdl. sŕbhail- eg. "save, rescue", gdl. sŕibhir- eg. "reach, wealthy". Prima variantă cea mai probabilă);
gd. Scorilo (rege gd.; 1. wls. swcrwr- eg. "succourer, supporter", wls. swcwr- eg. "succour, support; encoragement, enticement, welcome; source of succour, refuge, shelter, protection"; 2. gdl. sgoilear- eg. "scholar, student, man of learning", gdl. sgoileam- eg. "loquacity, garrulity"; 3. gdl. sgaoil- eg. " stretch out, extend, spread, expand, enlarge, send away, loose, untie"; gdl. air sgaoil- eg. "free", gdl. sgaoilteachd- eg. "state of being spread; diffuseness, liberality"; 4. irg. socair- eg. "calm, soft" sau gdl. sochair- eg. "benefit, privilege", gdl. sochair-leasachaidh- eg. "supplementary benefit" (un copil mult dorit şi aşteptat, dar venit când nimeni nu mai spera ?); 5. lt. skarulis= skarmalas-eg. "rags, duster"- "zdrenţe, prăfuit" este fonetic asemănător dar nu poate explica numele propriu al demnitarului gd.; 6. lt. siekas=saikas- eg. "measure, moderation"+lt. reiklus- eg. "demanding, exacting, exigent, strict"- "dreapta măsură" ? Cel mai pb. gdl. sgoilear- eg. "man of learning");
gd. Tiutas (tatăl reginei Zias; posibil variantă a lui Zeuta/Seuthes; gdl. diadhaidh- eg. "godly, pious", gdl. diadhair- eg."divine");
gd. Zyraxes (rege gd.; 1. lt. iaurus- eg. "cruel, brutal, savage"; 2. lt. vairas- eg. "squint"- "privire crucişă", lt. vairuoti- eg. "look askance, askew, asquint"; lv. irēt- eg. "negotiate"+ lv. akcija- eg. "share, action"; 3. gdl. sir- eg. "seek, search, ask, request"; 3. gdl. seňrsaich- eg. "arrange, classify" ? Rege neîndurător, cu privirea crucişă sau bun negociator ?)
De altfel, cu exemplificari, am apreciat ca si textul tablitelor de la Sinaia si respectiv a inscriptiei de la Celei pot fi reinterpretate prin gaelica scotiana gŕidhlig (o limba extreme de apropiata de gaelica irlandeza). Aceasta reinterpretare conduce mai degraba la idea ca limba tablitelor de la Sinaia trebuie vazuta drept o limba culta sau literara, probabil al unui segment al confederatiei tribal geto-dacice, care pare a fi limba populatiei celtice care a invadat Transilvania si partial Oltenia (poate si Basarabia) intre secolele al V-lea al III-lea i.e.n. Aceasta populatie celtica (de origine continentala are corespondenta in limbile celtice din actuala grupa irish-manx-scotish gaelic) a constituit o casta conducatoare militara care s-a perpetuat ca atare pana la cucerirea romana in principal in regiunea Ardealului si a Olteniei. Pentru ei, alti celti erau straini, precum Boii si Tauriscii, conform gdl. Gall/Goill - eg. "foreigner, a Scottish Lowlander", gdl. gallda- eg. "foreign, belonging to a strange land, belonging to a Lowland Scotland", gdl. Galldachd- eg. "the country occupied by the non-Gaelic speakers of Scotland, usually termed the Lowlands of Scotland". Acesti celti ar putea fi gaesatae sau poate volcae sau poate de alta origine ?
Din pacate, numele de Burebista pare insuficient explicat (poate fi legat de bastarni cf. Gabor Vekony ?), fapt ce lasa un gol enorm.
Totusi, limba populatiei geto-dacice comune trebuie privita drept o limba satem corespunzand mai degraba limbilor baltice (in special estice: letona cu dialectal latgalian si respectiv dialectal samogetic al lituanianei). De altfel, multe hidronime le-am explicat prin lituaniana (explicatii contestabile), ceea ce sugereaza fie ca ele sunt pre-dacice (adica tracice), fie ca limba comuna a populatiei locale putea fi un dialect al tracei.
Posibil, diversitatea dialectala la nord de Dunare sau la nord de muntii Haemus era mai mare decat la sud de acestia: probabil limbile cele mai inrudite cu limbile geto-dacilor comuni erau limbile baltice astazi disparute precum curonian (din care posibil sa fi derivate prin migratie limba kurzilor, dar care astazi s-a distantat enorm de limba de baza, avand un accentuat index de modificare Swadesh) si respectiv samogetica (astazi dialect al lituanianei), dar poate si latgalian ?
Cu toate ca geto-daca prezinta acest fond satem corespunzand unor limbi baltice, limbii geto-dacilor comuni ii putem aplica si o teorie a stratificarii (adoptata deja de multi cercetatori): ea prezinta unele trasaturi vechi tocharice, precum si alte influente precum iranice / vechi iranice (agatarse sau sarmatice), vechi grecesti si poate chiar si vechi galo-italice. Si limba comuna pare a avea anumite trasaturi pre-celtice si deasemenea as caracteriza-o drept o limba IE devianta de la main-stream-ul general (o limba IE relicta influentata de sub-stratul tocharic cu aspecte ce o definesc drept o limba arhaica).
Este astazi evident pentru oricine ca limba romana prezinta trasaturi neo-latine, dar si neo-slave (ce nu trebuie neaparat explicate prin latina sau limbi slave, ci pot fi explicate printr-un fond comun celtic-latin-slav), dar si trasaturi comune mai putin evidente cu limbi precum: limbile baltice, limbile gaelice (irish-manx-scotish gaelic), limbi indo-iraniene estice precum pashto / afgana (trasaturi vechi tocharice sau apropieri mai recente agatarse-sarmatice-iazige ?), dar si altele precum baluchi (pashto si baluchi avand trasaturi "pre-celtice"), nepali, punjabi.
Personal, sunt de parere ca in evul mediu timpuriu, arealul de formare a limbii romane modern a fost un spatiu mult mai vast, limba latina fiind adoptata de geto-daci, illiri, panonni, moesi, dar si scordisci, sarmati, etc.
Putem vorbi de o regrupare a latinofonilor dupa invazia slavilor in sud (argumentat de Uwe Fiedler), dar personal consider ca si cucerirea Pannoniei de catre maghiari a determinat o regrupare a latinofonilor.
Absenta inhumarilor pana in secolul al X-lea (in special raportata la Ardeal) si generalizarea acestui rit de inmormantare nu inseamna nici absenta continuitatii si nici absenta unui crestinism popular mai putin rigid / dogmatic coexistent cu unele culte pagane (populatia locala a revenit dupa retragerea aureliana la ritul discret al incinerarilor in urne cu capac, tinute posibil in locuinte si nu neaparat in cimitire separate ? S-a mai practicat si ritul inhumarii, dar mai izolat.). Generalizarea inhumarilor dupa secolul al X-lea trebuie privit mai degraba ca o generalizare a unui crestinism dogmatic care excludea din capul locului incinerarea (incinerarii i se pot atribui unele valente legate de aspectul sanitar: excluderea morbiditatii sau de posibilitatea dezgroparii cadavrelor de catre animalele salbatice in cazul inhumarilor zone de paduri extinse ?).
Moldovenii ar trebui priviti ca urmasi ai acestor geto-daci romanizati ramasi in zona Ardealului si impinsi de maghiari dincolo de Carpati. Dealtfel, crearea statelor romanesti Moldova si Tara Romaneasca se datoreaza posibil exclusiv invaziei tatare de la 1247, care a contracarat si slabit expansiunea maghiara, dar si statele bulgare de la sud de Dunare si a creat un vid care a determinat expansiunea latinofonilor spre est, indeosebi peste Prut si Nistru, ulterior iar in sud, regruparea la nord de Dunare.
Unii dintre ardeleni trebuie priviti ca autohtoni, dar o anumita parte a romanilor din Ardeal ar putea fi de origine extra-carpatica: osenii ar putea fi urmasii ausonilor din evul mediu timpuriu din Pannonia, unii fagaraseni si unii bistriteni si o parte a celor din Hateg/Hunedoara puteau fi colonizati ca supusi ai coroanei maghiare precum secuii sau sasii; ca supusi ai coroanei maghiare de origine pannonica sau ilirica ei nu erau perceputi in vechime ca fiind la fel cu vlachii localnici. Unii dintre ei ar putea fi de origine pannonica, ilirica sau moesica, latinofoni care si-au asumat cu timpul complet constiinta etnica romaneasca.
Este posibil ca unitatea exceptionala a limbii romane sa o putem explica tocmai printr-o sinteza (retopirea) databila in jurul secolelor al IX-lea si al XII-lea, ceea ce plaseaza si disparitia posibila a geto-dacei ulterior secolului al VI-lea, cum se considera in mod obisnuit. Aceasta sinteza a rezultat din roiri de sate in special din Ardeal catre celelalte doua tari romane, datorate circumstantelor sociale, politice si economice din Ardeal.
Expansiunea sarbilor spre nord dupa secolele al XIV-lea si al XV-lea dupa infrangerea de la campia Mierlei (Kosovopolje) a dus la instalarea acestora in Banatul vestic, ducand la o presiune demografica pe romanii banateni. O parte a acestor romani banateni au fost instalati ca graniceri ai Imperiului Habsburgic in Slovenia (la granita cu Italia ?), dar si in Croatia (la contactul cu Bosnia si Hertegovina). Nicola Tesla pare a fi urmasul unei asemenea familii de graniceri (tatal fiind preot ortodox in areal catholic), desii unii sustin ca ar putea fi morlac/maurovlah.
Conditii ostile ulterioare razboaielor ruso-turce au generat peregrinari individuale sau colective fragmentate ale aromanilor in general in Imperiul Habsburgic si in particular in Ardeal.
Sub influenta valahilor protestanti din Valahia Morava se traduce Biblia calvina in romana, ceea ce a condus la maghiarizarea treptata a romanilor trecuti la Calvinism in zona Hunedoarei in secolul al XVI-lea, dar si la adoptarea romanei ca limba de cult in biserica ortodoxa din cele doua tari romane autonome.
Si termenul de Hunedoara poate fi in conceptia mea reconsiderat dupa numele vechilor huni cu care maghiarii au prea putine in comun (ceea ce implica ca si dintre romanii de acolo o parte au origini pannonice).
Aceste asertiuni pot fi interpretate drept un atentat la teoria continuitatii ? Continuitatea ramane valabila pentru un nucleu masiv de romani (in special din zona Moldova, Bucovina, Basarabia, Banat, Timoc, dar si din Ardeal si Oltenia).
In aceste conditii putem vorbi de spatii originare multiple pentru formarea limbii romane (Banat si Voivodina, Timoc, Pannonia, Moesia, Ardealul si Oltenia, Croatia de nord pentru limba romana), dar si pentru dialectele aroman/meglenoroman (Pannonia, Macedonia, Muntenegru, Grecia continentala fara Attica, estul Bulgariei), o regrupare si o reomogenizare de inceput de mileniu intai in nordul Dunarii centrat pe Ardeal si o pierdere de substanta si de identitate etnico-lingvistica in arealul aromanilor dupa secolele al XV-lea si al XVII-lea in detrimentul grecilor, albanezilor si macedo-slavilor (dar poate si al italienilor ? in special in Dalmatia, dar si prin emigrare in sudul Italiei unde se mai gasesc sate albaneze, dar cele aromanesti se puteau italieniza foarte rapid ?).
O alta intrebare retorica se refera la crearea celor doua provincii denumite Dacia in sudul Dunarii. Principatul de Dukla (presupus nume derivate din Diocleea) se continua cu principatul de Zeta unde familia stapanitoare Bala isi asuma o heraldica avand un cap de lup (drapelul dacic fiind total generalizat in secolul al IV-lea ca stindard de lupta al unitatilor de cavalerie romana). Simbolul capului de lup cu trup de sarpe este generalizat la pastorii latonifoni si greci (saracacianii/karakacianii presupusi de origine aromana) din Balcani.
Si eroul sarb Milos Obilic (denumit de albanezi drept Milush Kopiliqi si asumat ca erou de origine albaneza) pare a fi mai degraba un erou cu origine etnica incerta (posibil latinofon ?). Am putea regasi in denumirea de Dukla (nume deasemenea slav) si Zeta reverberatii ale denumirii geto-dacilor ? Sau in denumirea orasului Đakovica sau poate Gjakovës din Kosovo ?
Georgiev considera ca albaneza deriva din daco-moesiana, asertiune poate gresita (desi si BP Hasdeu cocheta indirect cu acesta idee ?), si desi poate gresita, nu numai albanezii, poate si mijacii (moesi) sau torbeshi (traco-bessi) grupuri de macedo-slavi in parte islamizati pot deriva tot din populatiile autohtone balcanice.
La mijaci/mijaks regasim vechi sate precum Oree sau Paparadite (ceea ce imi sugereaza ca romanescul oras deriva dintr-un autohton, iar maghiarul varos poate dintr-un indo-iranian ?), dar si nume de personalitati precum Simon Drakul, iar torbeshii se revendica din traci
O continuare pe acest subiect cat de curand.
|
Valentin-Claudiu Dobre 6/14/2012 |
Contact: |
|
|
