Subiectiv : Încotro?
Zilele trecute am fost la înmormântarea unui vechi prieten, om cu deosebite calităti sufletesti care a încetat din viată la o vârstă înaintată. Învăluiti în tristetea momentului, am fost totusi bucuros să întâlnesc multi dintre prietenii si cunoscutii pe care în ultima vreme îi vâd mai rar, dar de care continui să mă simt tot atât de legat ca mai înainte. Cu unii dintre ei am împărtit „chinurile facerii” la una din unitătile lui Magna International din Toronto, aplicând felurite variante în conceptia de fabricatie în serie a unor noi produse ce urmau să fie developate.
Ginerele defunctului, un inginer nou venit în perioada aceea, cu un vocabular mărginit al limbii engleze, a reusit totusi să se impună, find avansat în scurt timp la postul de maistru al sculăriei. În luptă cu timpul prea scurt pentru proiectarea utilajului, a confectionării sculelor si developarea acestor produse, de multe ori lupta era extinsă si asupra unor spirite neincrezătoare în solutiile propuse. Dar noul maistru a reusit printr-un talent nu mai putin decât magic să convertească aceste spirite în contribuitori activi al succeselor ce le-am obtinut în această companie.
Era în timpul crizei economice de la începutul anilor lui ’90, când în majoritatea locurilor de muncă se înaintau lucrătorilor formularele roz de trimitere permanentă acasă si noi insine trăiam momemntele îngroziti la gândul că în orice moment si fabrica noastră s-ar putea închide.
Actiunile lui Magna International s-au devalorizat la numai 2 dolari după ani de continuă crestere în valoare. Printre salariati, multi vociferau că dece Frank Stronach, fondatorul companiei, a primit un bonus de peste două milioane de dolari, in timp ce noi am primit o crestere de numai 25 de centi pe oră. La urma urmei, Frank a uitat că si el a fost un simplu sculer când a venit în Canada?
Dar noi cei veniti din România, am preferat un Frank Stronach milionar, pe lângă care puteam muncii si căstiga necesarul de toate zilele pentru casa si copii nostri. Am cunoscut pretul “egalitătii” acasă si ajunsi aici nu aveam de gând să transplantăm socialismul de care am fugit cu putin timp în urmă. Dar activistii Uniunii ne tineau calea la poartă.
Au trecut multi ani de atunci. Pentru un timp lucrurile au început să se îmbunătătească, optimismul a revenit cu un procentaj crescut de încredere si economia s-a dezvoltat mai mult ca în trecut până ce, apogeul a fost întrerup de surparea clădirilor gemene de la New York la 11 Septembrie, 2001.
De atunci lumea a căpătat o altă înfătisare ce treptat e tot mai greu de recunoscut. Războaiele interminabile din Irak si Afganistan ne-au uzat fizic si sufleteste si ne-au secătuit visteria. Indecizia politicenilor a mărit confuzia generală ce se proiectează la nivel gargantualic în întreaga lume.
Cum nimeni nu are nici o solutie, omenirea pare să navigheze la întâmplare, pe o mare răvăsită de furtuni, în întuneric, fără un cârmaci la bord. Si cu toti ne întrebăm: Încotro?
În Statele Unite, tot mai mult se configurează realegerea presedintelui Obama într-un nou termen de patru ani, sutinut puternic de activistii sindicatelor, de propaganda desfăsurată neproportional în presă si televiziune si de idolii ecranelor ce încasează obcene sume de bani visând socialismul, în timp ce fac filme a căror decentă e discutabilă.
În fata lor, a intelectului si energiei desfăsurate de Obama, candidatul conservativilor, Mitt Romnei, nu pare să aibe multe sanse de succes. Nici pe departe Mitt Romnei nu emulează aceiasi fortă de convingere si entuziasm în rândurile alegătorilor ca Hillary Clinton în campania din 2008 si care totusi a pălit în fata actualului presedinte. Ceea ce mă face să gândesc că un nou mandat pentru Obama la Casa Albă, ar determina o mai mare decădere a economiei Statelor Unite, noi taxe, inflatie si nemultumiri în masă. Cum de pe acum dobânda plătită anual de America la datoria împrumuturilor existente echivalează valoarea produsului national , se pune întrebarea cine va plăti aceste sume si când? Urmează America să ia drumul Greciei?
În Canada, victoria lui Obama ar da nou imbold acelor activisti ce militează pentru extinderea beneficilor sociale, noi si riguroase legi ecologice si noi taxe. Ceea ce se si întâmplă în Ontario, unde parte din noua politică a guvernului Dalton Mc.Guinty, amenintată de Andrea Horward (NDP) cu noi alegeri, s-a grăbit să-i satisfacă doleanta, mărind taxele celor cu venit de 500,000. Noul buget din 27 martie al acestui guvern, netinând cont de recomandările auditorului general Don Drummond care a semnalat că deficitul pe acest an se ridica la 30 de miliarde dolari, în timp ce datoria totală a depăsit 411 miliarde, cu economie stagnantă si locuri de muncă reduse, merge pe aceiasi linie de cheltuieli suplimentare pentru noi surse de energie reutilizabilă si alte proiecte care nu sunt capabile să se întretină singure. Intreprinderele rămase încă în fuctiune se zbat în neputinta de-a face fată taxelor impuse, a preturilor materiilor prime si a trasportului ce cresc continu si a regulamentelor noi ale diferitelor departamente ministeriale.
Multe locuri de muncă sunt suspendate pentru că unele produse împortate, sunt sub nivelul costurilor mărfurilor produse în Ontario, dar guvernul nu încetează să aplice taxe noi si ceea ce e mai trist, taxe la surtaxele existente. Nici cetătenii nu sunt scutit de plăti noi pentru servicii ce nu până demult erau socotite contractuale. In septembrie 2010 s-au făcut schimbări în Ontario la asigurările auto introduse de guvernul Mc.Guinty: Beneficile au fost reduse la jumătate din valoarea initială, sau chiar mai putin, plătind însă acelasi premium ca înainte. Direct Energy a ajuns la concluzia că are dreptul să taxeze pentru noi sevicii, dacă nu-i suni cerând să nu fi inclus. Bell Canada chargează lunar 2 dolari în plus, pentru datoria de-a trimite prin postă bilul de plată, care până acum era gratis. Toate astea se întâmplă cu stirea autoritătilor locale, fără nici o consideratie pentru bietul cetătean care e încoltit din toate directile, la care se adaugă cresterea exorbitantă a preturilor din magazine.
Sunt multe probleme si cauze în lume. Sunt si multe interese care profită de mijloacele materiale de care dispun, să manipuleze atât opinia publică cât si pe politicieni.
Între aceste interese si politicieni, omul simplu, noi, întindem urechile, când spre unii, când spre altii, încercând să descoperim adevărul, adevăr pe care nimeni nu-l grăieste. Dintre toti, prin dez-informare si minciună, noi suntem singurii pe care se mizează si desi se spune că puterea stă în mâinile noastre, noi suntem acei care todeauna pierd.
Spuneam la începutul articolului ca noi Românii preferam un Frank Stronach milionar pe lângă care puteam muncii si căstiga necesarul de toate zilele pentru casa si copii nostri. Pentru că altfel, dacă si Frank are să plece cu compania lui în China, are să fie si mai rău.
Omenirea pare să navigheze la întâmplare, pe o mare răvăsită de furtuni, în întuneric, fără un cârmaci la bord. Si cu toti ne întrebăm: Încotro?
Toronto / ON
|
David Kimel 6/4/2012 |
Contact: |
|
|
